Preşedintele CCR: Am considerat că Legea privind reţineri din veniturile obţinute de persoane fizice este neconstituţională

‘Am mai admis o excepţie cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate, nu este o excepţie, o obiecţie de neconstituţionalitate a legii privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice, am considerat că întreaga lege este neconstituţională, încălcând prevederile art. 1, alin. 5 şi 44 din Constituţie, în sensul că legea era neclară, confuză şi nu se înţelegea exact cui se aplică, când se aplică procedurile noi pe care le-a stabilit de executare silită’, a explicat Dorneanu.

Curtea Constituţională a fost sesizată cu această lege de către Guvern pe 7 noiembrie.

‘Executivul consideră că normele preconizate de legea menţionată nu răspund exigenţelor de previzibilitate, sunt imprecise sau, după caz, lapidare, ceea ce poate conduce la eventuale confuzii în interpretare şi aplicare şi, prin urmare, la afectarea drepturilor şi intereselor părţilor din executarea silită’, menţiona atunci Guvernul.

În sesizare se arăta că Noul Cod de Procedură Civilă instituie unele limite ale urmăririi veniturilor băneşti, stabilind că pentru salarii şi alte venituri periodice ce se plătesc debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii şi până la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii. Totodată, se stabileşte că, în cazul mai multor urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul net al debitorului, indiferent de natura creanţelor.

‘Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economice, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţie acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel. Urmărirea acestor drepturi se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora. Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii’, sublinia Guvernul.

În plus, susţinea Executivul, sunt în vigoare unele norme speciale şi particulare, precum unele prevederi incluse în Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe, în Legea privind Codul de procedură fiscală, precum şi în Codul Muncii care stabilesc o serie de reguli speciale referitoare la reţinerile din salariu.

‘Faţă de cadrul actual de reglementare reformat în materie procesual civilă, precum şi de reglementările speciale şi particulare menţionate, Guvernul a formulat unele critici privitoare la lipsa conformităţii soluţiilor legislative avansate prin Legea privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii cu unele dispoziţii din Constituţia României, republicată’, se spunea în comunicatul Guvernului.