Atentatele din Paris şi Bruxelles au costat economia belgiană 2,4 miliarde de euro în ultimul an

‘Fără aceste atentate, economia belgiană ar fi înregistrat o creştere de aproape 2% în 2016, în loc de 1,3% sau 1,4% cât este prevăzut în prezent’, a explicat într-un comunicat Edward Roosens, economist şef al organizaţiei.

Federaţia Companiilor Belgiene, care reprezintă peste 5.000 de firme din ţară, şi-a prezentat sâmbătă analiza cu privire la impactul economic al atentatelor între noiembrie 2015 şi aceeaşi lună a anului în curs asupra sectoarelor cele mai afectate: turismul şi industria hotelieră, comerţul, evenimentele şi transportul aerian.

Organizaţia calculează că a încetinit creşterea în sectorul privat, astfel că în 2016 s-au creat cu 8.000-9.500 de locuri de muncă mai puţin decât era prevăzut. Totodată, 2.300 de lucrători au fost suspendaţi temporar din posturi din cauza lipsei de activitate a companiilor, fiind trimişi în şomaj tehnic.

Reducerea activităţii economice a avut repercusiuni şi asupra finanţelor publice, în condiţiile în care cheltuielilor de securitate, reparaţiilor infrastructurii şi indemnizaţiilor – care s-au ridicat la 240 de milioane de euro în 2015 şi la 722 milioane de euro în 2016 – li s-a adăugat o creştere a cheltuielilor pentru acordarea de sporuri, prime şi alte beneficii şi o scădere a încasărilor din impozite.

În total, impactul pentru fiscul belgian a fost de 2,3 miliarde de euro, aproximativ 0,55% din PIB, ceea ce a făcut ca deficitul să se situeze în jurul a 3% din PIB în loc de 2,5% cât era estimat înainte de atacuri.

Pe sectoare, cel mai afectat a fost sectorul hotelier şi al restaurantelor, cu o scădere de 20% al numărului de nopţi petrecute în hoteluri belgiene de turişti şi de oamenii de afaceri, ceea ce a provocat pierderi de 800 de milioane de euro. Urmează comerţul, cu o scădere de 450 de milioane de euro ca urmare a reducerii încasărilor, a lipsei de încredere şi a măsurilor de securitate, lucru ce i-a făcut pe oameni să prefere achiziţiile online în locul cumpărăturilor făcute în zonele comerciale tradiţionale.

Companiile care se ocupau cu organizarea de evenimente, care s-au văzut nevoite să anuleze congrese, concerte sau alte reprezentaţii din cauza creşterii nivelului alertei de securitate, au pierdut 10% dintre vizitatori. Şi transportul aerian a avut de suferit, îndeosebi după atentatul de pe aeroportul internaţional Bruxelles-Zaventem, însă pierderile au fost moderate, de circa 25 de milioane de euro.