Economia subterană a Greciei este estimată la 40 de miliarde de euro pe an

Adaugă-ne ca sursă preferată

În medie, cetăţenii eleni cheltuiesc anual cel puţin 750 de euro (802,5 dolari) pe produse şi servicii nedeclarate, a explicat Aristidis Bitzenis, profesor asistent la Universitatea Macedonia, care a supervizat studiul.

Recesiunea profundă din ultimii ani a afectat de asemenea economia subterană, care a scăzut de la 25,4% din PIB-ul Greciei în 2010, la 23,6% din PIB în 2015.

Principalele motive pentru care grecii apelează la economia subterană sunt majorarea taxelor şi a contribuţiilor la asigurările sociale, a explicat Bitzenis. De exemplu, Taxa pe Valoarea Adăugată este de 24% în Grecia, una din cele mai ridicate din Europa.

Pentru prima dată după 2014, Grecia a înregistrat două trimestre consecutive de creştere a Produsului Intern Brut, punând astfel capăt recesiunii.

Oficiul de statistică din Grecia (Elstat) a informat recent că în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, PIB a crescut cu 0,5%, după un avans de 0,2% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. Tehnic, două trimestre consecutive de creştere a PIB reprezintă încheierea recesiunii.

‘Economia greacă nu a cunoscut un ritm de creştere comparabil după primul trimestru din 2008’, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului grec Dimitris Tzanakopoulos.

Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2016 atât Guvernul de la Atena cât şi Comisia Europeană mizează în continuare pe un recul al PIB-ului Greciei de 0,3%, urmând ca abia în 2017 Grecia să înregistreze o creştere anuală, de 2,7%.

Exceptând un scurt răgaz în 2014, economia Greciei s-a contractat constant începând din 2008 pe măsură ce creditorii internaţionali (Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) au impus măsuri dure de austeritate în schimbul împrumuturilor destinate să menţină ţara pe linia de plutire. Însoţite de tăieri de salarii şi pensii precum şi de majorări de taxe, aceste măsuri de austeritate au avut un impact devastator asupra cererii interne şi cheltuielilor de consum, motoarele economiei Greciei.

La şase luni de la venirea sa la putere, la începutul lui 2015, guvernul de stânga condus de Alexis Tsipras a fost nevoit să accepte un al treilea plan de asistenţă. În schimb, în luna mai a acestui an, partenerii din zona euro şi FMI au convenit, în principiu, o reducere a datoriei Greciei, dar până acum nu au căzut de acord asupra ritmului şi amplorii unei restructurări pe termen lung a datoriei.