Avocatul Poporului a sesizat CCR în legătură cu o prevedere din Codul fiscal privind plata impozitelor pe proprietate

Potrivit unui comunicat al Avocatului Poporului, sesizarea se referă la neconstituţionalitate art.461 alin.(1), alin.(5), alin.(7) teza a doua, art.466 alin.(1), alin.(3), art.471 alin.(1), alin.(4) teza a doua din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În opinia Avocatului Poporului, dispoziţiile respective contravin prevederilor art.16 alin.(1), art.44 şi art.56 alin.(2) din Constituţie, în măsura în care impun persoanelor care nu mai au calitatea de proprietar al bunului impozitat obligaţia de a plăti impozitul de clădire, teren, respectiv pe mijlocul de transport.

‘Având în vedere că pentru plata impozitelor pe proprietate nu se aplică regimul plăţilor anticipate, ci impozitul se plăteşte pentru anul fiscal în curs, fiind stabilite două termene de plată, 31 martie şi 30 septembrie inclusiv, măsura instituită – care obligă la plata impozitului proprietarul de la 31 decembrie din anul fiscal anterior, apare ca neadecvată şi disproporţionată faţă de scopul urmărit, prin aceea că afectează patrimoniul personal al unor cetăţeni obligaţi să plătească impozit pentru bunuri care nu mai sunt în proprietatea acestora la data efectuării plăţii, în cadrul termenelor de scadenţă. Măsura reprezintă o veritabilă ingerinţă – nenecesară, neadecvată şi neproporţională în patrimoniul unor persoane considerate, prin efectul legii, contribuabili pentru impozite aplicate unor bunuri ieşite din proprietatea lor la data impunerii’, explică Avocatul Poporului.

Potrivit acestuia, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art.44 alin.(1) din Constituţie, însă afectarea dreptului de proprietate/patrimoniului unei persoane trebuie să aibă legătură directă sau indirectă cu bunurile aflate în proprietatea acesteia la data aplicării măsurii (impozitului).

‘În speţă, ingerinţa în patrimoniul cetăţeanului prin obligarea acestuia la data aplicării impozitului, nu poate fi inclusă în categoria limitelor legale la care face referire art.44 din Constituţie, ci depăşeşte sfera acestora. Practic, proprietarul bunului de la 31 decembrie anul fiscal anterior, care a pierdut proprietatea până la data plăţii impozitului pentru anul fiscal respectiv, este introdus forţat într-un raport de drept fiscal, faţă de care este terţ. În aceste condiţii, măsura instituită de legiuitor prin dispoziţiile legale criticate apare ca nerezonabilă, având în vedere faptul că, de principiu, legiuitorul este ţinut de o condiţie de rezonabilitate – est modus in rebus – respectiv să fie preocupat ca exigenţele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăşi existenţa dreptului (Deciziile nr. 39/2004 şi nr. 462/2014 ale Curţii Constituţionale)’, mai spune Avocatul Poporului.

Conform sursei citate, legiuitorul a încălcat această condiţie de rezonabilitate şi a afectat în mod direct patrimoniul personal al celui care a pierdut proprietatea bunurilor supuse impozitării directe, având ca efect înfrângerea justului echilibru care trebuie să existe între interesele generale şi cele individuale.

‘Statul are dreptul de a colecta impozite şi taxe de la cetăţeni, dar are, în acelaşi timp, obligaţia de a asigura/garanta dreptul de proprietate privată. În prezenta cauză, Avocatul Poporului constată că legiuitorul, luând măsuri de asigurare a veniturilor din impozite reale personale, nu şi-a îndeplinit obligaţia negativă de a nu interveni în dreptul de proprietate privată. În consecinţă, Avocatul Poporului constată nerespectarea principiului proporţionalităţii, atât în ceea ce priveşte caracterul necesar al măsurii criticate, cât şi cel al adecvării. Opţiunea legiuitorului pentru această măsură, prin prisma finalităţii sale, nu este indispensabilă pentru îndeplinirea scopului urmărit şi nu apare ca păstrând un just echilibru cu scopul legitim urmărit din perspectiva relaţiei existente între interesul general invocat şi cel individual. Ca atare, Avocatul Poporului constată că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul egalităţii în faţa legii’, se mai arată în comunicat.