Cei mai bogaţi 20% dintre români au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘În România, inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europene. În anul 2014, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţenii Uniunii Europene au realizat venituri de 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi cele sărace s-au înregistrat în Cehia (3,5), Finlanda (3,6), Slovenia (3,7), Belgia şi Olanda (3,8 fiecare), Slovacia şi Suedia (3,9 fiecare), iar cele mai mari în România (7,2), Bulgaria şi Spania (6,8 fiecare), Estonia,

Grecia şi Letonia (6,5 fiecare). Statele care au valori reduse ale indicelui inegalităţii veniturilor prezintă şi rate de sărăcie mult inferioare mediei europene’, se arată în document.

Conform INS, nivelul mediu pe Uniunea Europeană al indicelui inegalităţii veniturilor a fost depăşit în 10 state, inclusiv România.

România se afla pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) la rata sărăciei relative în anul 2014, poziţia ţării fiind caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toţi cetăţenii săi, mai arată Institutul.

‘În conformitate cu datele colectate la nivelul Eurostat, poziţia Romaniei este în general caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toţi cetăţenii săi. Din punct de vedere al ratei sărăciei relative, România (cu 25,1%) se plasa în anul 2014 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene, cum ar fi: Spania (22,2%), Grecia (22,1%), Bulgaria şi Estonia (21,8%), Letonia (21,2%), Portugalia (19,5%), Croaţia şi Italia (19,4%), Lituania (19,1%). Rate de sărăcie mult mai mici se înregistrează în unele state precum Cehia (9,7%), Olanda (11,6%), Danemarca (12,1%), Slovacia (12,6%), Finlanda (12,8%) şi Franţa (13,3%)’, informează INS.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile, în totalul populaţiei.

În cele mai multe cazuri, copiii şi tinerii de până la 18 ani din ţările europene prezintă rate de sărăcie mai mari decât rata sărăciei ţărilor respective, în special în România, Ungaria, Bulgaria, Luxemburg, Spania, Portugalia, Italia. Această categorie de persoane este ceva mai protejată de flagelul sărăciei în Danemarca, Finlanda, Cipru, Olanda, Grecia, Slovenia.

În cazul grupei de vârstă 18-24 ani, notează INS, se remarcă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene rate de sărăcie mai mari. Diferenţieri remarcabile se observă şi în cazul persoanelor vârstnice de 65 de ani şi peste, pentru care s-au estimat rate de sărăcie mai mari faţă de media ţării respective: Estonia (+10,8 puncte procentuale), Cipru (+8,0 puncte procentuale), Letonia (+6,4 puncte procentuale), Croaţia (+3,7 puncte procentuale), Finlanda (+3,2 puncte procentuale), Slovenia (+2,6 puncte procentuale), Suedia (+1,4 puncte procentuale) etc.