Conducerea BNR estimează încetinirea economiei româneşti în 2017

Este a treia minută a unei şedinţe de politică monetară publicată de către BNR, după ce a şedinţelor din 30 septembrie şi 4 noiembrie 2016.

Minuta este publicată sub forma unei descrieri, la persoana a treia, a principalelor discuţii din cadrul şedinţei, fără a prezenta citări ale poziţiilor participanţilor. Potrivit minutei, discuţiile au vizat pricipalele evoluţii macroeconomice, fiscale şi monetare din această perioadă.

În privinţa situaţiei macroeconomice, membrii consiliului de administraţie anticipează o atenuare a creşterii economice în 2017.

„Membrii Consiliului au arătat că noua proiecţie pe termen scurt indică o uşoară accelerare a creşterii în termeni trimestriali a PIB în trimestrul IV 2016, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, urmată de o oarecare încetinire, implicând, în condiţiile unei decelerări mai pronunţate decât cea anticipată a creşterii economice în trimestrul III 2016, o expansiune relativ mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste pe orizontul scurt de timp”, arată minuta.

Prima estimare oficială privind evoluţia produsului intern brut (PIB) din trimestrul al patrulea 2016 va fi publicată de către Institutul Naţional de Statistică (INS) la jumătatea lunii februarie.

Vineri, INS a revizuit în uşoară scădere estimările publicate la începutul lunii decembrie privind creşterea produsului intern brut (PIB) din trimestrul a treilea al anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, atât pe serie brută, cât şi ajustată la influenţa factorilor sezonieri.

Datele prezentate vineri arată un avans de doar 4,3%, pe serie brută, faţă de trimestrul al treilea din 2015, comparativ cu 4,4% în prima estimare, şi de 4,5% pe serie ajustată la factorii sezonieri, faţă de 4,6% în estimarea precedentă. Avansul la nouă luni a fost revizuit în scădere la 4,8%, de la 4,9%.

Membrii boardulul BNR au detectat şi câteva semnale pozitive pentru ultimul trimestru al anului trecut.

„S-a remarcat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, incluzând-o pe cea a deficitului bugetului general consolidat, sugerează contribuţii importante la creşterea economică din trimestrul IV atât din partea cererii de consum, cât şi din partea investiţiilor”, precizează minuta.

Totuşi, membrii conducerii BNR sunt îngrijoraţi de perspectiva creşterii economice din următoarea perioadă.

„S-a apreciat că riscurile la adresa perspectivei inflaţiei ar putea fi amplificate pe termen mediu de eventuala trenare în continuare a realizării investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere a economiei româneşti, şi să conducă, în asociere cu stimularea prioritară a consumului, la o mai amplă deschidere în perspectivă a gap-ului pozitiv al PIB, dar şi a deficitului de cont curent”, a menţionat minuta publicată vineri.

În privinţa politicii fiscale, membrii board-ului BNR au, deocamdată, mari necunoscute, dar speră că deficitul bugetar va fi menţinut la limita de 3% din PIB.

„S-a apreciat unanim că perspectiva politicii fiscale şi a celei de venituri rămâne incertă până la cunoaşterea caracteristicilor execuţiei bugetare aferente anului 2016, dar mai ales a construcţiei bugetului public pentru anul 2017, care să jaloneze conduita viitoare a acestor politici; unii membri ai Consiliului au reiterat în acest context cerinţele Pactului de Stabilitate şi Creştere şi angajamentele României privind respectarea lor, precum şi alte prevederi legale interne, considerate reale constrângeri la adresa unei mai accentuate relaxări a politicii fiscale”, arată documentul publicat de BNR.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 6 ianuarie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, nivel minim istoric, şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%.

La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat doar opt membri, după arestarea lui Bogdan Olteanu, în iunie 2016, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi luare de mită.

Între timp, Olteanu a demisionat, însă Parlamentul va numi un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu abia în acest an, potrivit declaraţiilor unor lideri politici.

Ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară de săptămâna trecută, BNR a reiterat gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. Minuta publicată vineri arată că deciziile de politică monetară au fost luat în unanimitate în şedinţa din 6 ianuarie.

Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la prima şedinţă din acest an.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Cei mai mulţi analişti se aşteaptă ca dobânda de politică monetară să fie majorată din nou, la 2%, cel mai devreme la finalul acestui an.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.