Voinea, BNR: Nevoia de finanţare a statului în acest an este în jur de 9% din PIB, ceea ce este sustenabil

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Conform ultimului raport de stabilitate financiară, considerăm că factorii externi reprezintă un risc la adresa stabilităţii financiare. Există Brexitul, alegerile din mai multe ţări europene, ceea ce reprezintă riscuri în ceea ce priveşte creşterea, la fel şi în ceea ce priveşte inflaţia. Noi creştem cu circa 5% pe an, cel puţin anul trecut, ceea ce este peste potenţial, dar nu este nesustenabil. Vedem doar o deteriorare moderată pe deficitul de cont curent, în termeni de procent din PIB, pentru 2016 probabil terminăm anul cu 2% din PIB. Da, este dublu faţă de anul anterior dar comparativ cu perioada precriză, de 13% din PIB, nu e comparaţie. În termeni de inflaţie, avem una negativă cu ajutorul nivelului scăzut al TVA. Nu avem deflaţie, deficitul bugetar a fost de sub 3% din PIB anul trecut, iar noul guvern s-a angajat să îl păstreze la fel pentru acest an. Datoria publică este sub 40% din PIB, mai exact la 38%. Deci, per total, este o bună imagine macroeconomică şi trebuie să fim atenţi şi să încercăm să contracarăm factorii externi. Nevoia de finanţare este probabil în jur de 9% din PIB în acest an, deci este sustenabil’, a spus Voinea.

Potrivit acestuia, rata creditelor neperformante a scăzut la 9,6% iar împrumuturile în moneda locală cresc repede.

‘Rata creditelor neperformante a scăzut în ultimii doi ai de la 22%, la 9,6%. Noile credite în moneda locală cresc repede, ceea ce înseamnă că dobânda este atractivă, rezervele internaţionale au crescut comparativ cu un an înainte în pofida reducerii rezervelor minime obligatorii’, a spus viceguvernatorul BNR.

Referitor la adoptarea monedei unice europene, Voinea a precizat că România îndeplineşte majoritatea criteriilor din 2014, cu excepţia inflaţiei care se află la un nivel prea scăzut. Mai este, însă, ‘de lucrat’, potrivit viceguvernatorului băncii centrale, la indicatorii de convergenţă reală.

‘România îndeplineşte criteriile să adopte euro. Îndeplineşte aceste criterii din 2014, cu excepţia inflaţiei, în ultimele luni, pentru că este prea scăzută, nu pentru că e prea mare. În ceea ce priveşte indicatorii de convergenţă reală, încă mai e de lucrat. Cred că politica noastră monetară a lucrat bine până acum. Accesul la uniunea monetară nu este o problemă de politică monetară, ci o decizie politică, decizie economică şi una tehnică’, a mai arătat Liviu Voinea.

El a spus că, pe termen scurt, impactul FED (banca centrală a SUA – n.r.) şi al politicilor Băncii Centrale Europene pe inflaţia din România este unul moderat.

‘Pe termen scurt, impactul FED şi al politicilor BCE pe inflaţia din România este moderat. (…) În ceea ce priveşte directa contagiune din factorii externi, de exemplu în termeni de expunere la dolarul american, populaţia şi firmele au o expunere foarte limitată. Cred că 3% din totalul împrumuturilor companiilor sunt în dolari şi 0,2% din cele pentru populaţie. De asemenea, şi în bilanţul băncilor este o expunere mică. Pentru euro, desigur, este o expunere mai mare, respectiv de 43%, ceea ce este o scădere de 70% faţă de anul trecut’, a arătat oficialul BNR.