Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 21 februarie o sentinţă definitivă în dosarul FNI – Sorin Ovidiu Vîntu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au amânat miercuri, pentru a patra oară, pronunţarea unei decizii definitive în dosarul FNI – Vîntu.

Amânările anterioare au avut loc în 18 ianuarie, 1 februarie şi 8 februarie, judecata în dosar încheindu-se în 18 ianuarie, după 20 de termene.

În dosarul FNI, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în septembrie 2012, fiind acuzat de procurorii Parchetului instanţei supreme de spălare de bani şi instigare la delapidare.

Cercetările au vizat devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Băncii Agricolă (BA), Băncii de Investiţii şi Dezvoltare – BID şi Băncii Române de Scont.

În 9 februarie 2015, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi patru luni de închisoare, pentru spălare de bani şi a dispus achitarea pentru instigare la delapidare.

Instanţa a mai decis atunci ca de la Vîntu să fie confiscată suma de şapte milioane de dolari.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii au arătat în rechizitoriu că „activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului «Gelsor» (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu”.

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au mai spus că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a cumpărat, între 2003 şi 2012, diverse bunuri imobile cu banii rezultaţi din înşelăciunea în dauna investitorilor FNI.

„Sorin Ovidiu Vîntu, după luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în dauna investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor”, au arătat procurorii, în septembrie 2012.

În prezent, Vîntu este încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare, pedeapsă primită în iulie 2016, după ce a fost acuzat de devalizarea societăţii Petromservice.

Vîntu mai are două condamnări definitive, în dosarul privind şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi, respectiv, cel privind favorizarea lui Nicolae Popa.

Un an de închisoare a primit Sorin Ovidiu Vîntu pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă, iar pentru că l-a ajutat pe Nicolae Popa, care a plecat din ţară după prăbuşirea FNI şi apoi a fost condamnat la 15 ani de închisoare, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare.

Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, şi din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare, pentru favorizarea lui Nicolae Popa. Omul de afaceri a fost eliberat condiţionat din penitenciar în 19 noiembrie 2014, în 22 iulie 2016 fiind reîncarcerat.

În 13 decembrie 2016, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la 10 ani şi două luni de închisoare pentru faptele de care este acuzat în dosarul delapidării patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor Petromservice, la care au fost comasate şi pedepse din alte dosare ale omului de afaceri. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.