Acord între Grecia şi creditorii săi pentru noi reforme necesare în schimbul asistenţei financiare

Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) s-au întâlnit luni la Bruxelles pentru a evalua progresele realizate de Grecia în ceea ce priveşte îndeplinirea reformelor incluse în al treilea program de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro (91 de miliarde de dolari).

Un oficial al Guvernului elen a declarat că reformele suplimentare vor fi neutre din punct de vedere fiscal şi vor avea efect începând din 2019, în condiţiile în care asistenţa financiară se încheie în 2018.

Experţi de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană, Mecanismul European de Stabilitate (ESM) – fondul de salvare al zonei euro – vor ajunge curând la Atena, a anunţat luni şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.

”Va fi o schimbare în evaluarea situaţiei Greciei, vom renunţa la măsurile de austeritate şi ne vom concentra pe reformele profunde, care sunt de asemenea un element cheie pentru FMI”, a explicat oficialul european.

Acordul reprezintă un compromis între punctele divergente de vedere ale autorităţilor elene, FMI şi zonei euro privind măsurile necesare ca economia elenă să devină mai eficientă, iar finanţele publice să fie sustenabile.

Reformele adoptate până acum de Grecia sunt suficiente pentru a îndeplini şi menţine ţinta de excedent bugetar primar de 3,5% din PIB începând din 2018, apreciază oficialii zonei euro. În schimb, reprezentanţii FMI susţin că reformele actuale vor duce la un surplus de doar 1,5% din PIB şi sunt necesare noi reforme în domeniul pieţei forţei de muncă, sistemului de pensii şi impozitului pe venit.

Oficialii zonei euro au declarat că nu sunt presaţi de timp în adoptarea reformelor deoarece Grecia dispune de suficiente fonduri pentru a rezista până în iulie, când are de plătit datorii scadente de 7,2 miliarde de euro.

Nu este necesară plata unor tranşe în martie, aprilie sau mai. Nu există probleme de lichidităţi pe termen scurt în Grecia, dar simţim că, într-un anumit fel, este o urgenţă din cauza problemei cheie a încrederii, a afirmat Jeroen Dijsselbloem..

Revizuirea programului de asistenţă convenit de Grecia şi creditorii săi din zona euro a fost afectată de numeroase întârzieri şi dispute între autorităţile de la Atena, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Lipsa unui acord cu privire la ţintele fiscale impuse Greciei, restructurarea datoriilor şi reformele promise de oficialii de la Atena au dat naştere la îngrijorări că Europa ar putea trece printr-o nouă criză financiară.