Comisia Europeană: Piaţa de gaze din România este foarte concentrată, iar competiţia întâmpină bariere

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Competiţia în livrarea de gaze încă întâmpină bariere. În timp ce preţul pentru consumatorii industriali a fost liberalizat cu succes în 2015, preţul reglementat pentru consumatorii casnici va fi eliminat în 2021. În plus, piaţa angro rămâne foarte concentrată, cu peste 75% din piaţă deţinută de trei mari companii’, spun reprezentanţii Comisiei.

Aceştia admit că România a realizat totuşi progrese odată cu reformele adoptate anul trecut, potrivit cărora producătorii şi furnizorii de gaze trebuie să facă tranzacţii pe platformele centralizate.

‘Aceste reforme, odată cu eliminarea preţului fix plătit producătorilor de gaze (măsură care se va aplica de la 1 aprilie 2017 – n.r.), vor creşte lichiditatea în piaţă şi vor întări semnalele legate de preţ’, se mai arată în raport.

Totuşi, România mai are de implementat reguli de piaţă adoptate la nivel european legate de tradingul de gaze şi de interconectarea transfrontalieră, pentru a asigura mai multă lichiditate pe piaţa angro.

‘România nu este integrată în totalitate în piaţa energetică a Uniunii Europene. În 2016, capacitatea de interconectare pe partea de energie electrică era de 7%, sub ţinta de 10% pentru 2020. Modernizarea liniilor electrice interne şi a reţelei învechite se face lent. Pentru a atinge ţinta de 10% pentru 2020, România trebuie să implementeze noi proiecte de interes comun şi să modernizeze şase linii electrice interne’, au mai scris autorii raportului.

Viitoarea reţea de transport al gazelor Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) va facilita accesul la gazele care vor veni din regiunea caspică prin conducta Trans-Adriatică (TAP).

‘Acest lucru va creşte securitatea în aprovizionare şi diversificarea surselor de gaze în regiunea sud-estică a Uniunii Europene’, precizează Executivul de la Bruxelles.

Studiul mai arată că reformele recente au dus la creşterea eficienţei energetice, însă progresul este slab în zonele-cheie, precum infrastructura de încălzire urbană.

‘Cu cel mai mare consum final de energie pe metru pătrat din Uniunea Europeană în sectorul rezidenţial, clădirile ineficiente energetic au amplificat această problemă pentru mulţi consumatori casnici din România. Acest lucru a fost cauzat în principal de finanţarea insuficientă la nivel local şi de absorbţia scăzută a fondurilor europene şi a celor naţionale’, mai arată raportul citat.