Jean-Claude Juncker a prezentat opţiunile pentru viitorul UE, între Europa federalistă şi limitarea la piaţa unică

Summitul european prevăzut să se desfăşoare la Roma, la 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la fondarea blocului comunitar, ‘trebuie marcat de începutul unui nou capitol’, a apreciat Juncker, într-o ‘Cartă albă’ care conţine aproximativ 30 de pagini şi în care sunt trecute în revistă scenariile privind viitorul Europei.

‘O Europă unită, cu 27 (de state), trebuie să-şi ia destinul în propriile mâini şi să elaboreze o viziune pentru propriul ei viitor’, a indicat Juncker în discursul susţinut în plenul Parlamentului European.

El a enumerat în continuare cinci posibile opţiuni pentru viitorul proiectului european, ce corespund fiecare unui nivel diferit de integrare şi le-a cerut liderilor europeni să se poziţioneze clar faţă de aceste variante.

Prima dintre opţiunile enunţate – şi care corespunde gradului cel mai redus de integrare – sugerează limitarea proiectului european la piaţa unică, pentru a se avea astfel în vedere faptul că cele 27 de state (ce vor rămâne în UE după ieşirea Marii Britanii) nu pot găsi o poziţie comună într-un număr tot mai mare de chestiuni, cum ar fi de exemplu imigraţia (politica de azil) ori apărarea comună. În acest scenariu, ‘deciziile vor putea fi luate mai uşor, însă capacitatea de a acţiona în mod colectiv va fi limitată’, explică Juncker.

La cealaltă extremă avem opţiunea de a ‘face mai mult împreună’, idee care corespunde avansării în direcţia unei Europe federaliste, ce presupune o diminuare a suveranităţii şi competenţelor statelor naţionale în favoarea instituţiilor comunitare şi a deciziilor luate la nivelul UE.

Între aceste două opţiuni Juncker a enunţat trei posibile căi intermediare, una fiind cea a Europei cu mai multe viteze, în care ‘cei care doresc să facă mai mult’ împreună în anumite domenii precise, precum apărarea ori guvernanţa zonei euro, vor putea merge în această direcţie fără să fie opriţi de statele care nu doresc o astfel de cooperare consolidată.

O altă opţiune intermediară este să continuăm ca şi până acum, despre care însă unele surse comunitare consideră că ar implica mai departe ‘o luptă constantă’ în interior blocului comunitar.

Ultimul dintre scenariile intermediare de integrare europeană enunţate de executivul comunitar a fost sintetizat de Juncker în formula ‘să facem mai puţin, dar într-un mod mai eficient’, astfel încât blocul comunitar să se concentreze pe chestiunile în care UE chiar poate aduce o valoare adăugată, însă, tot conform unor surse comunitare, dificultatea acestei opţiuni este că respectivele chestiuni sunt greu de determinat.

Jean-Claude Juncker nu s-a poziţionat în acest discurs în favoarea vreuneia dintre cele cinci opţiuni, care vor fi în perioada următoare o temă importantă de dezbatere pentru politicienii europeni.

Summitul de la Roma ‘nu va fi doar o aniversare, ci naşterea UE cu 27 de state’ şi atunci se va ‘întoarce o pagină’ în istoria blocului comunitar, a spus Juncker, făcând referire la ieşirea Marii Britanii din UE şi subliniind că acum trebuie găsite răspunsuri la vechea întrebare despre încotro se îndreaptă UE.

Carta Albă ‘este începutul unui proces, nu sfârşitul, şi sper că vom avea acum o dezbatere amplă şi onestă’, a conchis preşedintele Comisiei Europene.