Raport al Consiliului Europei: Numărul deţinuţilor, în scădere în Europa, dar suprapopularea rămâne o problemă

‘Numărul persoanelor deţinute în închisorile europene a înregistrat o scădere cu 6,8% între 2014 şi 2015’, ajungând la circa 1,4 milioane de persoane, indică raportul, realizat pe baza statisticilor penale anuale ale statelor membre ale Consiliului Europei pentru anul 2015.

‘În Europa Occidentală, nivelul de violenţă este deja foarte scăzut. Nu cred că numărul deţinuţilor va scădea mult faţă de nivelul actual’, a comentat, citat de AFP, Marcelo Aebi, profesor la ‘Şcoala de ştiinţe penale’ a Universităţii din Lausanne, care a condus studiul.

Statele cu cele mai mari rate de încarcerare se află în estul continentului, Rusia (439,2 deţinuţi la 100.000 locuitori) devansând cu mult Lituania (277,7), Georgia (274,6), Azerbaidjan (249,3), Letonia (223,4),Turcia (220,4) şi Republica Moldova (219,9). La polul opus, Olanda (53), Finlanda (54,8), Danemarca (56,1) şi Suedia (58,6) sunt statele care au recurs cel mai puţin la încarcerare.

Ucraina şi Polonia nu au trimis date Consiliului Europei şi nu au putut fi incluse în raport.

Rata de încarcerare (rata populaţiei carcerale), care serveşte adesea drept indicator pentru nivelul de represiune al politicilor de luptă împotriva infracţionalităţii, a scăzut de asemenea cu 7%, trecând de la 124 la 115,7 deţinuţi la 100.000 locuitori.

Rata de încarcerare a consemnat o scădere notabilă în Grecia (-18,8%), Croaţia (-10,2%), Danemarca (-11,9%), Irlanda de Nord (-9,7%), Olanda (-9,5%), Lituania (-8,8%), România (-8,6%) şi Slovenia (-8,2%), crescând, în schimb, în Georgia (+20,5%), Macedonia (+12%), Turcia (+11,6%), Cehia (+11,4%) şi Albania (+10,3%).

Raportul remarcă totuşi o tendinţă de diminuare a pedepselor scurte privative de libertate pe tot continentul, deţinuţii care ispăşesc pedepse de sub un an reprezentând 13,5% din total în 2015, faţă de 15% în 2014.

‘Diminuarea numărului de încarcerări în Europa este o evoluţie pozitivă. Un recurs sporit la sancţiuni alternative nu determină în mod necesar o creştere a ratei infracţionalităţii, dar poate ajuta la reinserţia delincvenţilor şi la rezolvarea problemei suprapopulării carcerale’, a estimat secretarul general al organizaţiei paneuropene, Thorbjorn Jagland.

În pofida reducerii numărului de deţinuţi în 2015, problema suprapopulări carcerale se menţine, numărul deţinuţilor depăşindu-l pe cel al locurilor disponibile într-o treime dintre administraţiile penitenciare. Acest raport s-a ameliorat în unele ţări şi s-a deteriorat în altele, astfel încât ‘la nivel paneuropean nu a fost realizat niciun progres’, deplânge Consiliul Europei.

Cele mai grave situaţii sunt consemnate în Macedonia (138,2 deţinuţi la 100 locuri), Spania (133,1), Ungaria (129,4), Belgia (127), Albania (119,6), Franţa (113,4) şi Portugalia (113), dar fenomenul există şi în Serbia (106,4), Slovenia (105,8), Italia (105,6), Austria (103,3) şi România (101,3).

În 2015, cetăţenii străini au format 10,8% din totalul populaţiei carcerale, în scădere faţă de 13,7% în 2014, în Occident acest procent fiind de 25%.

După cauzele naturale, a doua cauză cea mai frecventă de deces în detenţie a fost suicidul, reprezentând 25% din total. O sinucidere din patru se produce în timpul arestului preventiv.

Din acelaşi raport reiese că, în 2014, suma medie alocată pentru un deţinut a fost de 52 euro/zi, cu 7 euro mai mult decât în 2013, dar studiul nu ia în calcul diferenţele în privinţa costului vieţii în ţări diferite.