UE: Declaraţia de la Roma, un compromis pentru a salva unitatea

Dincolo însă de dorinţele ce trebuie să devină realitate, „Declaraţia de la Roma” nu a putut scăpa diviziunilor care îi separă pe europeni. Grecia, în privinţa capitolului social, şi Polonia, legat de ideea unei Europe „cu mai multe viteze”, s-au luptat în ultimele zile pentru a modifica documentul în favoarea lor.

Iată principalele mere ale discordiei, aşa cum au fost introduse în proiectul de declaraţie, potrivit versiunii finale a documentului, obţinută de AFP.

În continuare pradă crizei şi având dispute cu Germania, Grecia a cerut partenerilor săi din UE şi creditorilor o protecţie mai bună a drepturilor muncitorilor greci, pe care îi consideră slăbiţi de ani de reforme severe.

Liderii celor 27 de state membre şi instituţiile europene şi-au luat angajamentul să acţioneze pentru o Uniune care „favorizează progresul economic şi social, precum şi coeziunea şi convergenţa, asigurând în acelaşi timp integritatea pieţei interne”.

O Uniune „care să ţină cont de diversitatea sistemelor naţionale şi de rolul esenţial al partenerilor sociali”.

De altfel, în cursul unei reuniuni, vineri, la Roma, cu partenerii sociali europeni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat asigurări că beneficiile sociale ale Uniunii Europene (UE) se aplică şi pentru Grecia.

„Ideea este de a sublinia că există un model social european, chiar dacă sunt practici naţionale diferite, sisteme naţionale diferite în domeniul securităţii sociale”, a explicat o sursă europeană.

„Capitolul social în principiul şi în conţinutul său a fost conceput pentru a răspunde la cererile Greciei”, a precizat la rândul său o sursă diplomatică franceză.

„Am vegheat în cursul negocierii ca lupta împotriva şomajului, contra inegalităţilor şi sărăciei să figureze în capitolul Europei sociale şi a fost o modalitate a răspunde la ceea ce (premierul grec Alexis) Tsipras dorea să figureze în text. Cu aceste elemente nu ar trebui să mai avem dificultăţi cu Grecia”, a subliniat sursa.

Ideea unei Europe cu „mai multe viteze”, în „cercuri concentrice” sau cu „o geometrie variabilă” este fără îndoială punctul litigios cel mai disputat printre cei 27.

Parisul şi Berlinul fac parte dintre partizanii cei mai convinşi, cu sprjinul afişat de ţări ca Spania şi Italia.

Printre cei mai reticenţi însă, ţările din Europa Centrală şi de Est – în primul rând Polonia – se tem că aceste proiecte urmăresc să le excludă din „club”, din cauza opoziţiei lor constante la proiectele Bruxellesului, în special în ce priveşte politicile migratorii.

În final, Declaraţia de la Roma nu menţionează o Europă cu „mai multe viteze”, ci – nuanţă – cu „ritmuri diferite”.

„Vom acţiona împreună, dacă este necesar cu ritmuri diferite şi cu o intensitate diferită, avansând însă în aceeaşi direcţie, aşa cum am făcut în trecut, conform tratatelor şi lăsând uşa deschisă celor care vor să ni se alăture mai târziu”, menţionează textul.

Expresia „avansând însă în aceeaşi direcţie” a fost adăugată în ultimul proiect de declaraţie pentru a-i asigura pe cei mai ezitanţi.

Potrivit unor surse diplomatice, polonezii se vor alătura declaraţiei şi o vor semna.

Tot surse diplomatice au făcut cunoscut că mai multe ţări membre au cerut ca expresia „egalitatea de gen” să fie eliminată din Declaraţia de la Roma.

În final, Cei 27 de pronunţă în favoarea „unei Uniuni care promovează egalitatea între femei şi bărbaţi şi care acţionează în favoarea drepturilor şi egalităţii de şanse pentru toţi”.

În acelaşi fel, la insistenţa Franţei, ei se angajează să apere o „uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural şi favorizează diversitatea culturală”.