SUA dau două luni celorlalte state membre NATO să prezinte planuri în vederea alocării a 2% din PIB apărării

Adaugă-ne ca sursă preferată

Washingtonul cheltuieşte o „parte disproporţionată” cu apărarea, în comparaţie cu cei 27 de parteneri ai săi şi aşteaptă măsuri în acest sens – până la întâlnirea preşedintelui american Donald Trump cu ceilalţi lideri NATO pe 25 mai, le-a spus Tillerson omologilor săi vineri, în prima lor reuniune la Bruxelles.

Liderii NATO s-au angajat în 2014 să oprească tăierile la bugetele apărării şi să aloce 2% din PIB în decurs de un deceniu, până în 2024.

Doar patru state membre europene au atins acest obiectiv până în prezent, şi anume Marea Britanie, Estonia, Grecia şi Polonia.

„Scopul nostru ar trebui să fie să convenim în mai, la reuniunea liderilor, ca până la sfârşitul anului toţi aliaţii fie să respecte liniile directoare ale angajamentelor, fie să elaboreze planuri care să enunţe în mod clar cum îşi vor îndeplini angajamentul, prin angajamente anuale”, le-a spus Tillerson miniştrilor de Externe.

„Aliaţii care nu au planuri concrete cu privire la alocarea a 2% din PIB până în 2024 trebuie să le întocmească acum. Aliaţii care au un plan în vederea atingerii liniei directoare de 2% trebuie să-şi accelereze eforturile şi să prezinte rezultate”, a detaliat el.

Tillerson nu a spus însă ce se va întâmpla dacă europenii şi Canada nu reuşesc să-şi îndeplinească angajamentele.

În campania dinaintea alegerilor prezidenţiale, Trump a sugerat că ar putea să nu sară în apărarea acelor aliaţi care nu-şi acoperă partea, provocând îngrijorarea unor state membre ale NATO care se învecinează cu o Rusie tot mai agresivă precum Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

Însă şeful diplomaţiei americane a încercat să liniştească aceste îngrijorări.

„Noi înţelegem că o ameninţare la adresa unuia dintre noi este o ameninţare la adresa tuturora şi vom acţiona ca atare. Vom respecta acordurile pe care le-am încheiat cu privire la apărarea aliaţilor noştri”, a dat el asigurări.

Aliaţii vor totodată să afle ce aşteaptă Washingtonul de la NATO în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic.

NATO a luptat împotriva insurgenţilor în Afganistan şi formează ofiţeri irakieni în vederea consolidării forţelor locale împotriva extremiştilor.

Însă nu există un apetit faţă de trimiterea unor trupe terestre în operaţiuni împotriva terorismului.

Aliaţii consideră că este necesar ca operaţiunile să fie conduse de către coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic şi nu de NATO.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că lecţia învăţată în operaţiunile din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina este că, „pe termen lung, este mult mai bine să lupţi împotriva terorismului şi să proiectezi stabilitate prin formarea forţelor locale şi constriurea instituţiilor locale în domeniul securităţii, decât ca NATO să desfăşoare trupe de luptă în număr mare”.

Şeful diplomaţiei franceze Jean-Marc Ayrault a insistat, la rândul său, asupra faptului că numai o soluţie politică poate să aducă pacea în Siria şi să elimine terorismul din rădăcini.

„Dacă vrem să înfrângem teroriştii în Siria, nu trebuie ca doar să înfrângem Daesh (acronimul arab al Statului Islamic), ci trebuie să luptăm împotriva cauzelor”, a declarat pentru presă ministrul francez de Externe.

El a îndemnat comunitatea internaţională să se concentreze asupra „reconstrucţiei naţionale, reconcilierii ţării, întoarcerii refugiaţilor, iar toate acestea implică acest proces politic aşa cum este prevăzut în cadrul negocierilor rezoluţiei ONU. Iar asupra acestui lucru aştept, de asemenea, clarificări din partea Statelor Unite”.