În timp ce România fuge de tuneluri, grecii inaugurează cel mai lung tunel de autostradă din Balcani VIDEO

Tunelul Tempi din Grecia a fost deschis circulaţiei joi, 6 aprilie, după finalizarea lucrărilor începute încă din 2008. Acesta face parte din secţiunea de autostradă Evangelismos – Skotina, lungă de 25 de kilometri. Din cauza crizei, lucrările la această secţiune, inclusiv la tunel, au stagnat începând din 2010-2011, dar au fost reluate în 2014.

Tunelul a fost construit ca alternativă la drumul naţional paralel unde au loc foarte multe accidente, din cauză că este foarte îngust şi periculos. Noul tunel este operat de către compania Aftokinitodromos Aigaiou SA.

În timp ce grecii se mândresc cu cel mai lung tunel rutier din Balcani, România fuge de această soluţie, pe care o consideră scumpă, şi preferă varianta debleurilor (săpăturilor).

Cel mai recent caz este lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, unde premierul Sorin Grindeanu susţine că „tunelurile pentru urşi” scumpesc cu circa 100 milioane de euro proiectul, iar în zonă nici nu există urşi.

Mai mult, Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc sugerează că s-ar putea renunţa la soluţia ecoductelor, dacă oficialii de la Bruxelles vor fi de acord.

Pe de altă parte, specialişti în domeniul infrastructurii susţin soluţia tunelurilor. Pe lângă considerentele de mediu, aceştia apreciază că tunelurile sunt mai indicate decât debleurile pentru a se evita un potenţial dezastru precum cel pe lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie. Acest lot a fost demolat parţial la circa un an de la inaugurare, din cauza unor fisuri apărute în corpul autostrăzii.

Tunel versus săpături în „nisipuri mişcătoare”

Varianta construirii unui tunel pe lotul 3 Sibiu – Orăştie în locul uriaşului debleu prevăzut în proiectul iniţial, respectiv 42 de metri adâncime, până la 250 de metri lăţime, a fost propusă Companiei de Drumuri de către constructorul Impregilo-Salini. Asta după ce a devenit evident că tăierea dealului de argilă cu un canion imens nu este fezabilă, potrivit România Liberă.

Realizarea trecerii autostrăzii printr-un tunel ar fi adus numeroase avantaje, iar contractul s-ar fi majorat doar cu 9,92%. „Soluţia alternativă nu afectează durata iniţială alocată a lucrărilor pe acest sector de autostradă, soluţia propusă majorează valoarea lucrărilor cu suma de 59,9 milioane lei, reprezentând 9,92% din valoarea de contract acceptată”, recomanda companiei de drumuri inclusiv consultantul lucrarilor.

Costurile suplimentare ar fi fost chiar mai mici căci s-ar fi făcut economii la capitolele exproprieri (cheltuieli mai mici cu 37%). Economiile s-ar fi simţit şi la capitolul de întreţinere a autostrăzii, căci deszăpezirea porţiunii prin tunel n-ar mai fi fost necesară. Tunelul, având două galerii, ar fi avut o lungime de 320 de metri între km 63+540- 63+860, conform sursei citate.

Contractul pentru construirea lotului 2 al autostrăzii Lugoj-Deva a fost atribuit Asocierii Salini Impregilo – Secol. În valoare de 562,73 milioane de lei, acesta prevedea iniţial construirea a 28,6 kilometri.

Recent, Ministerul Transporturilor a deschis circulaţiei circa 15 kilometri din acest lot (km
27+620 – km 42+070). Până în martie 2020 ar urma să fie gata şi restul lotului, de aproape 14 kilometri (km 42+070 – km 56+220).

Secţiunea E a lotului de autostradă (km 47+090 – km 56+220), care include şi faimoasele tuneluri, ar urma să fie scoasă la licitaţie separat, conform informaţiilor de pe site-ul Companiei de Drumuri.