Tuneluri pentru urşi sau săpături cât un bloc de 10 etaje? Dilema de 100 milioane de euro care blochează iar autostrada Lugoj-Deva

Din cauză că "tunelurile pentru urşi" ar dubla costurile construirii lotului 2 din autostrada Lugoj - Deva, ministrul Transporturilor susţine revenirea la varianta iniţială a proiectului, fără ecoducte. Specialişti din domeniul protecţiei mediului şi al infrastructurii avertizează însă că oficialii europeni nu vor accepta renunţarea la tuneluri, chiar dacă acestea scumpesc proiectul cu 100 de milioane de euro.
Economica.net - lun, 03 apr. 2017, 21:00
Tuneluri pentru urşi sau săpături cât un bloc de 10 etaje? Dilema de 100 milioane de euro care blochează iar autostrada Lugoj-Deva

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat recent că va discuta la Comisia Europeană despre renunţarea la tunelurile de pe autostrada Lugoj – Deva şi revenirea la proiectul iniţial. Pe lângă costul suplimentar pe care îl generează, tunelurile ar trebui scoase la licitaţie separat, fapt ce va întârzia finalizarea lucrărilor pe această şosea de mare viteză.

De asemenea, premierul Sorin Grindeanu a declarat recent că un lot de autostradă între Lugoj şi Deva şi-a dublat costurile din cauza unor cereri făcute de Guvernul României în 2009-2010, să existe acele tuneluri prin care să treacă urşii. „Numai că nu avem urşi. Fără acel tunel, lotul respectiv costă 108 milioane. Cu tot cu tunel, 220 de milioane de euro. Este un alt exemplu prin care ne facem singuri viaţa amară”, a declarat premierul.

Pe de altă parte, Erika Stanciu, fondatoare a organizaţiei pentru protecţia mediului Pro Park, susţine că în zonă există urşi, iar aceste ecoducte urmează să fie construite special pentru ca ei să poată circula peste autostradă. Mai mult, Erika Stanciu, care a fost secretar de stat în Ministerul Mediului în Guvernul Cioloş, consideră că oficialii de la Bruxelles nu vor accepta varianta construirii autostrăzii fără ecoducte.

În plus, Acordul de Mediu emis pentru acest proiect prevede construirea ecoductelor.

„Din punctul nostru de vedere, procedura este una încheiată”, spune Octavian Pătraşcu, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). Potrivit lui, construirea ecoductelor pentru mamifere mari şi mijlocii din culoarul carpatic era prevăzută încă din 2011, când a fost prima oară aprobat Acord de Mediu pentru acest proiect.

Soluţia săpăturilor adânci de 40 de metri, catastrofală pentru mediu

Ideea ministrului Transporturilor este puternic criticată de către deputatul USR, Cătălin Drulă, fost consilier în domeniul infrastructurii al lui Dacian Cioloş.

„Avem un acord de mediu emis de statul român (https://goo.gl/xhWhE2) la care s-a muncit ani de zile care ajunge la concluzia că soluţia tehnică din licitația iniţială, o săpătură masivă, ar fi fost catastrofală prin efectele asupra mediului. Dar dincolo de aspectele de mediu, soluţia iniţială era pur şi simplu proastă din punct de vedere tehnic. Un debleu (săpătură) cu adâncimea de 40 de metri (cât un bloc de 10 etaje) şi deschiderea la partea superioară de câteva sute de metri prin pământuri similare cu cele de pe Orăştie-Sibiu. Aceste tuneluri se impuneau oricum din punct de vedere tehnic în orice ţară normală (nu trebuie să ne uităm mai departe de Ungaria să vedem că orice ridicătură de relief mai mare e traversată prin tuneluri)”, spune deputatul USR, membru al Comisiei de Transporturi.

El adaugă că zona acestor tuneluri va fi singura întrerupere de pe autostrada Sibiu-Nădlac pentru multă vreme.

„Timp de cel puţin 5 ani se va ieşi de pe autostradă pe drumul naţional alăturat, îngust şi cu serpentine, pe o distanţă de 15 km. Rezultatul: cozi interminabile de maşini şi TIR-uri, pentru că pe acolo trece traficul României spre Europa”, anticipează Drulă.

Potrivit lui, Proiectul Tehnic (PT) pentru aceste tuneluri a fost realizat deja de antreprenorul italian Salini, la cererea statului român. „S-au efecutat studii geotehnice amănunţite, s-a verificat proiectul de către Consiliile Tehnico-Economice ale CNAIR în repetate rânduri, s-au pronunţat profesori universitari asupra acestor tuneluri. Aşadar avem un proiect tehnic gata, în valoare de sute de mii de lei, tot ce trebuie făcut este să fie licitat pentru găsirea unui constructor”, conchide membrul Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor.

Contractul pentru construirea lotului 2 al autostrăzii Lugoj-Deva a fost atribuit Asocierii Salini Impregilo – Secol. În valoare de 562,73 milioane de lei, acesta prevedea iniţial construirea a 28,6 kilometri.

Recent, Ministerul Transporturilor a deschis circulaţiei circa 15 kilometri din acest lot (km
27+620 – km 42+070). Până în martie 2020 ar urma să fie gata şi restul lotului, de aproape 14 kilometri (km 42+070 – km 56+220).

Secţiunea E a lotului de autostradă (km 47+090 – km 56+220), care include şi faimoasele tuneluri, ar urma să fie scoasă la licitaţie separat, conform informaţiilor de pe site-ul Companiei de Drumuri.

Te-ar mai putea interesa și
Pentru 1 din 2 români, principala preocupare financiară este acoperirea cheltuielilor de bază – studiu
Pentru 1 din 2 români, principala preocupare financiară este acoperirea cheltuielilor de bază – studiu
Pentru 1 din 2 români, cheltuielile de bază sunt principala preocupare când vine vorba de situaţia personală, iar printre cele mai mari îngrijorări pentru tinerii din România se află nivelul......
Grupul LEGO, venituri în creștere în 2023, pe o piață cu cele mai joase rezultate din ultimii 15 ani
Grupul LEGO, venituri în creștere în 2023, pe o piață cu cele mai joase rezultate din ultimii 15 ani
Grupul LEGO a anunțat rezultatele pentru anul fiscal 2023. Veniturile LEGO au crescut cu 2%, la 65,9 miliarde de coroane ...
Huawei raportează cel mai rapid ritm de creştere al veniturilor din ultimii patru ani
Huawei raportează cel mai rapid ritm de creştere al veniturilor din ultimii patru ani
Huawei Technologies a înregistrat în 2023 cel mai rapid ritm de creştere a veniturilor din ultimii patru ani, pe fondul ...
Aurul îşi continuă creşterea. Noi recorduri pe pieţele internaţionale şi la cursul BNR
Aurul îşi continuă creşterea. Noi recorduri pe pieţele internaţionale şi la cursul BNR
Aurul creşte şi azi, 29 martie 2024, şi atinge un nou record la cursul BNR. Este cea mai mare cotaţie din istoria României ...