ÎCCJ dezbate contestaţia lui Dragnea la condamnarea primită în dosarul „Referendumul”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iniţial, Dragnea a depus contestaţia la Tribunalul Bucureşti, însă această instanţă şi-a declinat competenţa în favoarea ÎCCJ.

Acţiunea are ca obiect contestaţia la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunţa că a început o acţiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea în instanţă a unei contestaţii la executare.

‘Avocaţii spun, studiind Codul penal şi de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetăţean român trebuie să conţină trei elemente – partea introductivă, dispozitivul (acel anunţ) şi expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare – asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislaţia este foarte clară, motivarea este obligaţie legală (…) şi trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată şi asumată şi compusă de către toţi membrii completului. Doamna fostă preşedintă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentinţă, s-a pensionat şi a mers la Curtea Constituţională. Exista o prevedere legală, care e şi acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligaţia să-şi încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare’, declara atunci preşedintele PSD.

Peste numai câteva zile de la această declaraţie, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul ‘Referendumul’.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul ‘Referendumul’

.Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.