Statul mai are de plătit despăgubiri de circa 5 miliarde de euro în contul retrocedărilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Kilometri din parcurile Herestrău, Bordei, Tineretului, imobile precum Muzeul Brukenthal, Palatul Elisabeta, nenumărate şcoli, muzee şi biblioteci au făcut obiectul retrocedărilor în natură către vechii proprietari desproprietăriţi de regimul comunist. În sistemul de despăgubiri prin puncte de restituire, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) aşteaptă încă cereri pentru cele 2,4 miliarde puncte emise. Iar 1 ianuarie 2020 este termenul limită până la care vechii proprietari îşi pot transforma punctele de desbăgubire în cash.

Cât a costat şi va mai costa pentru statul român această repunere în drepturi a moştenitorilor vechilor proprietari nu a calculat nimeni până în prezent. În încercarea de a găsi metode de creştere a PIB-ului potenţial, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a adunat într-un studiu toate aceste cheltuieli legate de retrocedări.

Potrivit acestuia, aplicarea legilor de restituire a proprietăţilor în bani şi natură generează despăgubiri băneşti de circa 10,5 miliarde de euro, din care 5,5 miliarde euro au fost acordaţi până la finele lui 2015, iar alte 5 miliarde de euro sunt obligaţii de plată viitoare ale statului, în bani şi în natură. În plus, contravaloarea imobilelor retrocedate ca atare a fost evaluată la două miliarde de euro. Din cei 5,5 miliarde euro acordaţi, 4 miliarde euro au fost despăgubiri acordate prin Fondul Proprietatea, iar alte 1,5 miliarde euro prin ANRP, AVAS şi MFP.

În natură s-au restituit 10.500 imobile (şcoli, spitale, muzee, biblioteci, locuinţe, inclusiv aparţinând cultelor religioase etc.), reprezentând echivalentul a două miliarde de euro. În plus au mai fost restituite în natură 2,2 milioane de hectare de teren, din care 1,9 milioane de hectare de teren în extravilan (1,3 milioane de hectare de teren agricol şi 0,6 milioane de hectare de pădure) şi 0,3 milioane de hectare de teren intravilan.

Prim-viceguverantorul BNR Florin Georgescu precizează în prezentarea sa că alte 5 miliarde de euro reprezintă obligaţii ale statului, conform legislaţiei specifice, care se vor achita în bani sau în alte active publice. Dintre acestea, 0,5 miliarde euro obligaţii evaluate şi aprobate, dar neplătite, şi alte 4,5 miliarde de euro estimări privind obligaţii viitoare, pe baza cererilor formulate de cetăţeni, dar neaprobate, încă, de instituţiile competente.

În aceste condiţii, totalul despăgubirilor trecute şi viitoare ale statului român se ridică la 7,5% din PIB-ul estimat pentru anul 2016, cu specificaţia că. terenurile retrocedate în natură nu au fost cuprinse în acest calcul. În următorii ani, statul mai are de retrocedat despăgubiri de încă 5 miliarde de euro.