Corina Creţu: Aş merge şi pe şantier, dar nu am unde, pentru că proiectele de infrastructură sunt încă pe hârtie

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Pentru noi, aceste fonduri europene reprezintă singura resursă prin care se poate ajunge la un nivel de trai la media statelor din Vest, la bunăstarea serviciilor publice, a infrastructurii, a zonei rurale. Vorbim despre o şansă pe care nu foarte multe dintre statele lumii o au şi aceasta trebuie folosită. Avem 23 de miliarde de euro la dispoziţie pentru perioada următoare’, a declarat, marţi, Corina Creţu, în cadrul unei conferinţe organizate de grupul Intact Media şi Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Comisarul european a subliniat că este momentul să trecem de la vorbe la fapte, întrucât anul acesta este unul crucial pentru accesarea de bani europeni.

‘Facem foarte multe conferinţe, semnăm foarte multe hârtii şi nu mai avem timp de implementare. Trebuie realmente să trecem de la vorbe la fapte şi deja timpul nu mai are răbdare. 2017 este un an crucial. Vă asigur că aş merge şi pe şantier, fizic, dacă s-ar putea să implementez, dar din păcate nu am ce, nu am unde să lucrez, pe ce şantier, pentru că atunci când vine vorba de infrastructura rutieră, de pildă, cel mai avansat proiect, Sibiu-Piteşti, este încă în faza studiului de fezabilitate. Deci construcţiile nu au început încă’, a arătat ea.

Luni, în cadrul unui alt eveniment, Corina Creţu a spus că România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate, cu toate că Bruxelles-ul încurajează proiectele în format electronic.

‘Noi, în general, nu schimbăm regulile pe parcurs (Comisia Europeană – n. r.). În general, statul naţional adaugă foarte multă birocraţie. Inclusiv domnul prim ministru (Sorin Grindeanu – n. r.) spunea la prima noastră întâlnire că, în perioada în care a fost preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, primele patru zile le-a pierdut semnând şi parafând mii de pagini, spunându-i-se că aceasta este cerinţa de la Bruxelles. Nu este o cerinţă de la Bruxelles, dimpotrivă. România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate. Sunt proiecte de 6.000 de pagini şi cerinţa autorităţilor naţionale este de a le semna şi parafa. Noi, din contră, încercăm să simplificăm procedurile. Din punctul nostru de vedere, noi încurajăm ceea ce numim e-Cohesion, adică trimiterea proiectelor în format electronic, încurajăm costul simplificat. Deja ştim în principiu, care este valoarea unui proiect, deci, din acest punct de vedere, ceea ce facem noi la Bruxelles a fost tocmai din dorinţa de a încuraja statele membre’, a spus Creţu.

Ea s-a declarat dezamăgită de faptul că tinerii renunţă să acceseze fondurile europene motivând că procedurile sunt mult prea complicate.

‘Sunt foarte dezamăgită când văd oameni tineri care renunţă să acceseze fondurile noastre tocmai pentru că sunt de părere că procedurile sunt mult prea complicate, mult prea birocratice. Vreau să vă asigur că, în cele mai multe dintre cazuri, ele nu vin de la Bruxelles. Înţeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranţă zero faţă de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în faţa beneficiarilor. Analizele noastre arată că avem în această Politică de Coeziune un procent de 4% erori, iar din acestea 0,5% înseamnă fraudă. În rest, aceste erori nu au consecinţe financiare din necunoaşterea în totalitate a regulamentelor, sunt erori umane nu neapărat din dorinţa de a frauda. Eu vă asigur că banul european este cel mai bine controlat, sistemul naţional românesc este un sistem de primul nivel de control, pe care ne putem baza cel mai mult din Uniunea Europeană, după care avem al doilea nivel de control de la Comisia Europeană şi al treilea OLAF’, a subliniat Corina Creţu.