Jean-Claude Juncker reiterează convingerea că nu vor exista noi state care să adere la UE până în 2019

‘La începutul mandatului meu spuneam că până la sfârşitul mandatului acestei Comisii, adică până în 2019, nu vor mai exista alte noi state care să adere la UE şi cred acest lucru cu toată sinceritatea, pentru că, printre candidaţi, niciunul nu îndeplineşte criteriile, nici pe cele de la Copenhaga, nici pe cele de aderare. Trebuie să distingem însă între diversele ţări. Dacă Turcia va adera vreodată, să ştiţi că asta nu o să se întâmple mâine dimineaţă, la ora 11.00. După părerea mea, situaţia va fi una complicată. Este deja complicată din punct de vedere geopolitic’, a precizat el în cadrul unui dialog cu cetăţenii români, eveniment găzduit de Muzeul Naţional de Artă.

În ce priveşte Republica Moldova, el a remarcat că la nivelul populaţiei există două tendinţe fundamentale: una proeuropeană şi una având convingeri contrare.

‘Vedem două tendinţe fundamentale: una proeuropeană şi cealaltă – haideţi să nu îi spun prorusă – dar cel puţin, nu e proeuropeană. Vorbesc de Republica Moldova. Şi ce este important – apropos de Balcanii Occidentali – o preocupare majoră în viaţa mea de zi cu zi, ca preşedinte al Comisiei, este ca perspectiva europeană să fie menţinută vie. Deci, nu vorbesc neapărat de o aderare pentru foarte curând, pentru mâine dimineaţă, dar cel puţin nu ne dorim ca vechii demoni să se trezească în această regiune a Balcanilor Occidentali. Este regiunea cea mai ameninţată de a-şi pierde stabilitatea dintre toate regiunile europene şi trebuie spus ţărilor din Balcanii Occidentali că locul lor este în Europa. Însă trebuie ca prietenii noştri din Balcani să înţeleagă foarte bine un lucru: este uşor atunci când ai discuţii cu liderii aceştia să se arate foarte proeuropeni. Însă trebuie să rămână ca atare şi după ce pleacă de la mine din birou’, a declarat el.

Întrebat de către unul dintre cei prezenţi cum vede relaţia cu Rusia, Juncker a subliniat importanţa unui ‘dialog decent’ cu această ţară.

‘Suntem oarecum în conflict, pentru că ruşii nu respectă frontierele Europei. Crimeea, intervenţii şi aşa mai departe… Am urmărit în ultimii ani să avem un dialog constructiv, care uneori a fost mai aprig, alteori mai constructiv cu domnul Putin. Nu cred că o armată europeană ar fi răspunsul potrivit. Deja am sancţionat Rusia şi aceste sancţiuni vor fi reînnoite în luna iunie. Însă trebuie să avem cu Rusia un dialog constructiv care să abordeze şi alte sectoare sau aspecte decât cele veşnic conflictuale pe care deja le-am menţionat’, a mai declarat preşedintele Comisiei Europene.

De asemenea, întrebat ce părere are despre existenţa unei armate europene, preşedintele CE a precizat că se opune ideii de militarizare a Uniunii Europene.

‘Va fi un summit NATO în curând şi Statele Unite se văd nevoite să aibă un buget pentru apărare. Şi pentru ţările europene va trebui ca această contribuţie să crească până la 2%. Însă nu ar trebui să punem punct politicilor culturale, ajutorului pentru dezvoltare, dialogului cu Africa, spre exemplu’, a replicat el.

De asemenea, a subliniat că toate aceste aspecte care ţin de stabilitate sunt mai importante decât cele militare şi că UE trebuie să facă tot ce îi stă în putere pentru a nu reduce bugetul destinat proiectelor de colaborare cu celelalte naţiuni.

‘Povestea cu Africa este una importantă. În Africa trăiesc 1,25 miliarde persoane. Vor fi 2,5 miliarde în doar câţiva ani, iar în 2060 – 4,5 miliarde. Trebuie să avem grijă de Africa şi, din acest motiv, Comisia a lansat un plan de investiţii externe de 44 de miliarde pentru a combate motivele pentru care oamenii de acolo fug de pe continentul lor. Trebuie să investim mai mult în Africa’, a precizat Juncker.