Consiliul pentru IMM-uri cere Guvernului să înfiinţeze licee de antreprenoriat şi măsuri pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor

”De altfel, şi Comisia Europeană a recomandat ca, în perioada 2016-2017, România să întreprindă acţiuni astfel încât să consolideze serviciile oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă angajatorilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în special prin adaptarea serviciilor la profilurile acestor persoane, printr-o mai bună corelare a acestor servicii cu serviciile sociale şi prin acordarea unei atenţii speciale tinerilor neînregistraţi”, a declarat luni Florin Jianu, reprezentant al CNIPMMR, într-o conferinţă de presă, potrivit News.ro.

El afirmă că, în present, “Schema de Garanţii pentru Tineri – NEETS” este nefucţională şi, mai mult, România a trebuit să returneze Comisei Europene peste 30 de milioane euro, primita ca prefinanţare în cadrul acestui proiect, din cauza nefolosirii acesteia.

”CNIPMMR a solicitat totodată stabilirea ca obiectiv strategic: reducerea şomajului în rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în present la sub 10% în doi ani şi la sub 5% în următorii doi ani, precum şi crearea de fonduri de seed-capital pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri”, a menţionat Jianu.

De asemenea, CNIPMMR solicită realizarea unui plan care trebuie să cuprindă acţiunile viitoare necesare implementării recomandărilor făcute de Comisia Europeană.

În 2016, dintre ţările cu caracteristici similare, România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice şi este singura ţară dintre acestea în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008.

În acest an, România a avut unul dintre cele mai mari rate de investiţii din UE în ultima perioadă. Cu toate acestea, în 2016, investiţiile publice au scăzut, de asemenea din cauza unei implementări reduse a fondurilor UE, arată oficialii CNIPMMR.

CNIPMMR a solicitat şi deblocarea fondurilor europene şi a investiţiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creşterii veniturilor bugetare care să susţină creşterile salariale.

”Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investiţiilor şi nu trebuie să fie mai mari decât acestea. Pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiţii”, a mai spus Jianu.

Cheltuielile pentru investiţii pentru anul 2016, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, prezentând un grad de realizare a execuţiilor bugetare anuale de 76,5%.

Comisia Europeană constată în Recomandările de ţară din 2017 că „începând cu luna august 2016, ministerele trebuie să ia în considerare priorităţile investiţionale în planurile lor de cheltuieli, însă nu au fost luate alte măsuri pentru a consolida rolul Ministerului Finanţelor în prioritizarea investiţiilor şi pentru a coordona mai bine pregătirea proiectelor de investiţii publice în ministere”.

CNIPMMR a solicitat ca în cadrul Legii privind salarizarea personalului plătiti din fonduri publice, impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung, pe cinci ani, cu precizarea cheltuielilor şi veniturilor bugetare, să asigurare respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 3% din PIB şi fără creşterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri şi fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători.