Peste o treime dintre români ar apela la un robot pentru finanţele personale, dar numai dacă ei ar lua deciziile finale – studiu

Studiile comportamentale arată că oamenii sunt reticenţi în a ceda controlul – sau percepţia controlului -, chiar dacă ar putea obţine un rezultat mai bun prin externalizare sau delegare, potrivit News.ro.

Oamenii declară că s-ar simţi mult mai confortabil dacă robo-consultanţii ar oferi numai consultanţă, fără a lua decizii în numele lor.

Pentru realizarea studiului ING au fost chestionaţi aproape 15.000 de persoane din 15 ţări.

Deşi atenţia publică asupra roboţilor şi deciziilor financiare automatizate a crescut, studiul ING arată că, de fapt, clienţii băncilor nu se simt prea confortabil să îşi lase finanţele pe mâna tehnologiei.

Astfel, 91% dintre europeni nu ar lăsa un software să ia decizii de ordin financiar în locul lor.

„Posibilitatea de a lăsa algoritmii să ia decizii financiare în locul nostru poate aduce beneficii reale şi ne poate elibera de multe griji. Am remarcat, totuşi, că oamenii sunt reticenţi să reducă controlul asupra acestor decizii. Pe măsură ce apar noi tehnologii, robo-consultanţii devin din ce în ce mai des întâlniţi, iar oamenii mai deschişi la soluţii mai personalizate şi comode, însă nevoia de control va rămâne şi se va vedea cel mai probabil în dorinţa de a lua decizia finală”, a declarat cercetătorul comportamental în cadrul ING Nathalie Spencer.

Atunci când au nevoie să se sfătuiască, oamenii preferă tot interacţiunea umană, cu doi din cinci (40%) europeni mărturisind că vor solicita recomandările unui specialist atunci când iau decizia să investească.

Pe locul următor în topul preferinţelor este internetul, 16% fiind dispuşi să caute informaţiile pe website-uri specializate şi 14% fiind deschişi la sfatul familiei sau prietenilor.

Pe ultimul loc este recomandarea oferită de un software, din cauza aversiunii faţă de algoritmi de calcul, dobândită în urma unei experienţe neplăcute.

Odată ce încrederea în capabilităţile unui software este pierdută, cei mai mulţi vor abandona aceste opţiuni în favoarea interacţiunii umane, chiar dacă rezultatele primelor sunt mai bune.

„Aceasta poate fi o explicaţie pentru care 36% dintre europeni nu vor să interacţioneze cu software-uri financiare deloc, în timp ce în România numai 22% resping sfaturile financiare din partea unui software”, se mai arată în studiu.

Întrebaţi ce i-a determinat să folosească serviciile de mobile banking, 55% dintre românii chestionaţi aleg comoditatea şi 23% au început să îl folosească pentru că a fost făcut disponibil de către banca lor.

Pe de altă parte, principala reţinere pentru care nu ar alege să folosească mobile banking este grija faţă de securitatea operaţiunilor – 47%, faţă de media europeană de 56%.

Românii folosesc mobile banking cel mai des pentru a verifica soldul din conturi (52% dintre utilizatorii de mobile banking), plata facturilor (46%) şi pentru a primi alerte privind activitatea bancară (41%).