Ungaria insistă pe varianta gazului rusesc în timp ce Polonia se reorientează spre SUA

Zilele trecute, Ungaria a semnat un acord cu grupul rus OAO Gazprom, care vrea să construiască gazoductul Turkish Stream pentru a transporta gaze în Europa Centrală via Turcia. Primele livrări sunt programate a avea loc la finele lui 2019, iar proiectul este o alternativă la livrările de gaze prin Ucraina, chiar dacă nu va diminua dependenţa Ungariei de Rusia.

‘Singura opţiune realistă pentru diversificare este legarea la coridorul sudic’, a declarat Peter Szijjarto într-un interviu acordat joi Bloomberg.

Oficialul ungar a mai spus că un alt motiv pentru care Budapesta susţine proiectul Gazprom sunt întârzierile înregistrate de România şi Croaţia în legarea reţelelor lor de transport cu cele ale Ungariei.

Decizia Ungariei de a susţine proiectul Gazprom contrastează cu cea a Poloniei. În timp ce Budapesta consideră Moscova drept un partener, Varşovia o vede ca o ameninţare. Polonia, ţară care depinde de gazele naturale ruseşti, va semna ‘în curând’ un acord pe termen lung cu companii americane pentru a importa gaze naturale lichefiate, a declarat joi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, cu ocazia unei vizite a omologului american la Varşovia. Această măsură face parte din obiectivul Poloniei de a fi în măsură să renunţe la reînnoirea contractului cu Gazprom în 2022, când expiră actualul contract de furnizare de gaze.

Şi alte ţări din regiune mizează pe diversificarea surselor de aprovizionare. Donald Trump a salutat planurile Croaţiei de a construi un terminal de gaze naturale lichefiate pe insula Krk, iar Lituania a introdus o navă care să transforme gazul natural lichefiat în portul Klaipeda şi a putea astfel înlocui cele 2,7 miliarde metri cubi de gaze naturale pe care le primeşte anual din Rusia.

În cursul vizitei sale la Varşovia, preşedintele SUA i-a încurajat pe liderii est-europeni îngrijoraţi de depedenenţa lor de gazul rusesc să cumpere gaze naturale din SUA, subliniind că ţara sa nu va utiliza niciodată energia ca un instrument de şantaj.

Cu toate acestea, Ungaria şi-a intensificat cooperarea energetică cu Rusia, semnând în 2014 un acord cu grupul de stat Rosatom Corp. pentru extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria. De asemenea, Ungaria a făcut un apel către Uniunea Europeană să revizuiască sancţiunile introduse împotriva Rusiei din cauza crizei din Ucraina. Însă Peter Szijjarto susţine că Ungaria nu este singura ţară membră a UE care încearcă să îşi extindă cooperarea cu Rusia în domeniul energetic, făcând referire la planurile Germaniei şi Rusiei de a construi Nord Stream 2, un nou gazoduct care să lege cele două ţări via Marea Baltică.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a subliniat că Ungaria nu exclude alte opţiuni, adăugând că ţara sa va avea acces şi la gazul care va ajunge în Polonia după ce şi-a interconectat reţeaua de transport cu cea a Slovaciei. ‘Competiţia este un lucru bun i noi avem acces la ambele variante. Vom lua cea mai ieftină opţiune’ a spus Viktor Orban pentru postul public de radio.

Conform datelor Eurostat, majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est depind în proporţie de peste 75% de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale.