Dăianu: Este incorectă teza unora că BNR nu doreşte intrarea României în zona euro

‘BNR a fost şi este implicată adânc în integrarea României, economic şi instituţional, în Uniune. Este incorectă teza unora că BNR nu doreşte intrarea României în zona euro sau că are atitudine ‘conservatoare’ vizavi de Uniunea Bancară’, a spus Dăianu, la conferinţa ‘Reforma iminentă a UE: România şi ‘nucleul dur’. Adecvare, politici, măsuri necesare’.

Acesta a amintit reacţiile, unele vehemente, faţă de crearea Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, care este, de fapt, o replică naţională a Consiliului European pentru Risc Sistemic (CERS), văzut de unii ca un ‘super-guvern.

‘Unele reacţii au dovedit neînţelegerea reformelor din Uniune privind nevoia de re-reglementare a industriei financiare având în vedere criza financiară, daunele pricinuite economiei, societăţii de regimul ultra-lax de reglementare, de o filosofie simplistă privind funcţionarea pieţelor’, a afirmat Daniel Dăianu.

El susţine că trebuie să facem distincţie între abordări/declaraţii politice, decizii politice, fiindcă intrarea în zona euro nu poate fi pusă pe pilot automat. Potrivit acestuia, va exista o decizie politică în ţară şi una a partenerilor şi o analiză onestă, lucidă a precondiţiilor economice şi instituţionale de aderare ce includ funcţionarea zonei euro.

‘A judeca beneficii şi costuri face parte din procesul raţional de decizie. Aşa se face peste tot unde există abordare raţională. Dezbaterile privind reforma zonei euro, a guvernanţei Uniunii, privind viitorul Uniunii, arată că deciziile implică analiză, alternative cu trade-offs, compromisuri, abordări cât mai raţionale în condiţiile date. La BNR se fac analize aşa cum se fac la toate băncile centrale din ţările candidate la aderare, aşa cum se fac analize la Banca Centrală Europeană, la Comisia Europeană şi la organismele financiare internaţionale. La BNR există un comitet de aderare la zona euro de mai mult timp, de ani de zile, la care participă oficiali ai Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai altor instituţii ale statului şi Comitetul funcţionează de mai mult timp’, a declarat Dăianu.

Acesta a atras atenţia că, pentru o aderare optimă, sunt esenţiale două precondiţii: o masă critică de convergenţă reală şi structurală ex-ante, care include finanţe publice solide, capacitate de a genera competitivitate prin creşteri de productivitate, precum şi reforma unor instituţii şi mecanisme ale zonei euro, inclusiv instrumente de absorbţie a şocurilor asimetrice, despre care vorbesc în ultimii ani tot mai mulţi oficiali europeni, chiar dacă există încă disonanţe conceptuale.