Merkel se îndreaptă cu paşi siguri spre al patrulea mandat de cancelar. Ce semnificaţie au alegerile de azi pentru Germania şi pentru Europa

Principalul rival al CDU (Uniunea Creştin Democrată, partidul de centru-dreapta Angelei Merkel), a devenit SPD (Partidul Social Democrat, centru-stânga) al fostului preşedinte al Parlamentului European Martin Schulz. SPD este, în prezent, principalul partener al CDU în coaliţia de guvernare.

Susţinerea pentru SPD a atins un maxim în sondaje în luna martie, când social-democraţii erau umăr la umăr cu alianţa care o susţine pe Merkel, formată din CDU şi partidul CSU din Bavaria. În sondajele mai recente, SPD este, în medie, cu 14 puncte procentuale în urma coaliţiei Angelei Merkel.

Wild card-ul în aceste alegeri este AfD, partidul naţionalist Alternativa pentru Germania, cu o agendă anti-imigraţie, anti-UE, care mizează în principal pe sprijinul celor nemulţumiţi de politica guvernului Merkel privind refugiaţii din Orientul Mijlociu.

De altfel, politica privind refugiaţii reprezintă principala vulnerabilitate a lui Merkel. Decizia din vara anului 2015 de a deschide graniţele pentru 1,3 milioane de refugiaţi a generat cea mai mare pierdere de popularitate pentru Angela Merkel şi a împins o parte din electorat spre AfD.

Sprijinul pentru naţionalişti a scăzut odată cu temperarea influxului de refugiaţi. Merkel a recuperat în sondaje, însă dezbaterea televizată din 3 septembrie dintre cancelar şi Schulz, care a avut imigraţia printre temele centrale, pare că a răsturnat din nou tendinţele.

Un sondaj recent relevă că 36% dintre alegători consideră imigraţia drept cea mai importantă problemă de pe agenda politică, în scădere puternică de la 59% anul trecut.

Ce urmează după alegeri? Chiar dacă alianţa CDU-CSU va câştiga cele mai multe voturi, negocierile pentru formarea guvernului vor fi mai complexe decât în 2013. O întrebare cheie este dacă SPD va prefera să rămână ca până acum la putere, ca aliat al CDU în coaliţia de guvernare, pentru a putea influenţa principalele decizii, sau va fi determinat de bază să treacă în opoziţie.

O victorie a Angelei Merkel ar putea fi interpretată drept un îndemn la continuitate, o confirmare a modelului creşterii economice bazate pe exporturi şi a politcii externe care promovează galvanizarea unei Europe unite în jurul nucleului Germania-Franţa. Un al patrulea mandat pentru Merkel ar fi o veste bună pentru industrie şi pentru producătorii auto germani, mari exportatori şi vectori de bunăstare.

Atât Merkel, cât şi Schulz, candidaţii cu cele mai mari şanse să fie următorul cancelar al Germaniei, favorizează conceptul cercurilor concentrice, aşa-numita Europă în două viteze, o viziune pentru viitorul proiectului european care prevede progrese mai accelerate către o formă de federalizare la nivelul ţărilor vest-europene şi nordice considerate nucleul UE, în timp ce celelate state membre ar păstra mai multă independenţă, dar ar pierde şi o parte din garanţii.

Viitorul cancelar va avea de-a face şi cu o agendă economică delicată. Deşi economia prosperă, există temeri privind potenţialul pentru viitor, în special în ceea ce priveşte infrastructura de internet broadband şi educaţia. Merkel a promis o scădere a taxelor pe profit şi pe venituri şi mai multă finanţare pentru educaţie şi cercetare.

O altă prioritate a viitorului cabinet va fi conturarea Europei post-Brexit, Merkel mergând pe o poziţie fermă alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, pentru întăprirea cooperării dintre Germania şi Franţa pe economie şi securitate.

În ceea ce priveşte SUA, Merkel va încerca probabil să menţină o relaţie cât mai călduroasă cu administraţia Trump, militând totodată pentru aceleaşi principii ca până acum pe probleme precum combaterea schimbărilor climatice, promovarea comerţului liber şi a globalitării. Este puţin probabil că politica Germaniei în raport cu Rusia s-ar putea schimba în cazul unui al patrulea mandat al Angelei Merkel.

Preşedintele american este foarte nepopular în Germania, după ce i-a atacat de mai multe ori pe nemţi, pe chestiuni precum exporturile de maşini sau cheltuielile de apărare şi contribuţia la NATO. Pe ultima sută de metri a campaniei, Schulz a acuzat-o pe Merkel că a fost prea moale în faţa lui Trump, a lui Putin sau a liderului turc Recep Tayyip Erdogan. Cu toate acestea, relaţia cu Trump nu s-a conturat ca temă importantă în campanie, iar sondajele arată că susţinătorii Angelei Merkel au încredere în capacitatea ei de a face faţă situaţiilor de criză.

Sondajele din Germania au estimat, de regulă, cu precizie rezultatele alegerilor.