20 de oraşe în competiţie pentru găzduirea agenţiilor UE: Bucureştiul ar putea avea un beneficiu politic solid

În urma planificatei mutări din Londra după Brexit, 19 oraşe, de la Stockholm la Bucureşti, încearcă să ademenească Agenţia Europeană a Medicamentului, în timp ce pentru Autoritatea Bancară Europeană se luptă Dublin, Paris, Frankfurt, Bruxelles, Praga, Luxemburg, Viena şi Varşovia.

Până în 30 septembrie, Comisia Europeană a evaluat diferitele oferte, pe baza unor criterii convenite anterior, precum acces la infrastructură şi posibilitatea continuării activităţilor, înainte ca miniştri din cele 27 de stat membre UE să ia o decizie prin vot în luna noiembrie. Procedura de vot va fi una secretă, dar acest lucru nu exclude negocierile din culise, în presă apărând deja speculaţii că Franţa a acceptat ca Frankfurt să obţină sediul EBA cu condiţia ca noul sediul al EMA să fie la Lille.

”Estimarea se bazează în întregime pe informaţiile trimise de statele membre. Agenţiile au fost de asemenea consultate în acest proces”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).

Evaluarea CE include rezumatele celor două seturi de oferte sub formă de grilă, însoţite de comentarii efective la fiecare criteriu.

De exemplu, CE a apreciat că în privinţa accesibilităţii, oferta Suediei pentru Agenţia Europeană a Medicamentului ”indică disponibilitatea zborurilor directe între Stockholm şi 23 de capitale din UE, cu o frecvenţă de la trei la 141 de zboruri pe săptămână”.

De asemenea, în capitala Suediei transportul public de la aeroport la gara centrală durează 20 de minute.

În cazul României, Comisia Europeană a informat că oferta arată disponibilitatea curselor aeriene directe între Bucureşti şi 23 de capitale din UE, zboruri de legătură către restul capitalelor blocului comunitar şi o frecvenţă de la două la 12 zboruri pe zi, plus transportul public către sediul propus ”în mai puţin de 16 minute”. În privinţa hotelurilor, în oferta capitalei României se menţionează ”10.000 de camere existente de hotel, de la hoteluri exclusiviste la locuri de cazare de categorie medie”.

Unul din criteriile folosite la evaluarea CE este ”răspândirea geografică”, care atinge problema echilibrului între părţile nordice, sudice, estice şi vestice ale Europei în privinţa stabilirii sediilor agenţiilor UE după Brexit.

Acest criteriu face ca oraşele Helsinki (care găzduieşte deja Agenţia Chimică Europeană – ECA), Copenhaga (sediul Agenţiei Europene de Mediu – EEA) şi Stockholm (unde este sediul Centrului european de prevenire şi control al bolilor – ECDC) au mai puţine şanse să găzduiască o agenţie, chiar dacă corespund din punct de vedere tehnic.

În schimb, Bucureştiul, care nu găzduieşte nici o agenţie a UE şi este capitala unui stat membru de dimensiuni medii, care a aderat la blocul comunitar relativ recent, ar putea avea un beneficiu politic solid în privinţa ofertei de găzduire a Agenţiei Europene a Medicamentului.

Pe lângă sutele de locuri de muncă bine plătite, EMA atrage anual aproximativ 36.000 de experţi la reuniunile sale, o adevărată mană cerească pentru hoteluri. Şi, mai important, Agenţia care aprobă şi monitorizează siguranţa medicamentelor din UE poate fi un magnet pentru viitoarele investiţii în sectoarele farmaceutic şi al biotehnologiei.

În cazul României, Guvernul de la Bucureşti a anunţat, pe 21 iulie, că a fost finalizat dosarul de candidatură pentru relocarea de la Londra la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană.

Sursa: AGERPRES