Şeful OTP: Ungaria va adopta moneda euro în pofida retoricii oficiale

Liderii din Ungaria, Polonia, România şi Cehia – primele patru economii din flancul estic al Uniunii Europene – au refuzat să stabilească date pentru adoptarea euro, chiar dacă în mare îndeplinesc criteriile de acces şi sunt obligate să-şi schimbe monedele naţionale.

Deşi unele ţări, cum ar fi Ungaria, nu se grăbesc, ele nu vor nici să fie lăsate deoparte în cazul unei integrări mai profunde, a explicat Sandor Csanyi, cel mai bogat om din Ungaria şi director general al celei mai mari bănci a ţării, OTP Bank.

‘În final, Ungaria se va alătura zonei euro şi vom merge împreună cu cei care vor o integrare mai profundă. Dar sunt sigur că vom intra în cel mai târziu stadiu posibil’, susţine şeful OTP.

Croaţia, care a aderat la UE în urmă cu patru ani, vrea ca până în 2020 să intre în ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), în vederea aderării la euro câţiva ani mai târziu, a afirmat săptămâna trecută premierul Andrej Plenkovic.

Şi Bulgaria face eforturi pentru aderare.

Cinci dintre fostele state comuniste care sunt acum membre ale UE – Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania – au intrat deja în zona euro.

Alte state, cum ar fi Polonia, Cehia şi Ungaria, nu sunt atât de nerăbdătoare, din cauza discrepanţelor existente între veniturile din estul şi vestul continentului şi a necesităţii de a avea politici monetare independente pentru a le ajuta să gestioneze şocurile economice externe.

Următorii ani vor fi caracterizaţi de disensiuni între cei care vor o integrare mai profundă şi cei ca Ungaria, care caută să-şi menţină suveranitatea, a afirmat joi Nandor Csepreghy, secretar de stat în Cabinetul premierului Viktor Orban.

‘Adoptarea euro de către Ungaria poate avea loc. Viktor Orban este în acelaşi timp pragmatic şi impulsiv, el poate lua decizii foarte rapid şi uneori din motive neaşteptate’, a apreciat Attila Chikan, profesor de economie la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fost ministru al Economiei.

‘Temerile privind suveranitatea se vor reduce dacă statele din zona euro vor face presiuni pentru o integrare mai profundă, singura cale viabilă pentru UE’, a declarat Csanyi. ‘Nicio ţară nu va fi forţată să renunţă 100% la suveranitatea sa’, a dat asigurări şeful OTP.

În prezent, nouă din cele 28 de state din UE nu utilizează moneda euro. Conform tratatelor UE, toate statele membre UE sunt aşteptate să adopte euro, cu excepţia Marii Britanii şi a Danemarcei, care au anunţat că nu doresc să facă parte din uniunea monetară.

Luna trecută, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat dorinţa de a vedea cât mai multe ţări din Uniunea Europeană alăturându-se zonei euro.

În schimb, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny, a apreciat că zona euro nu ar trebui să relaxeze condiţiile ce trebuie îndeplinite de statele membre UE care vor să adere la euro, adăugând că ar trebui analizate cu atenţie economiile statelor candidate.

Nowotny precizează că principalele criterii ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la zona euro se referă la rata inflaţiei, evoluţia dobânzilor pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publică, stabilitatea cursului de schimb şi o serie de aspecte juridice precum independenţa băncii centrale.

‘Însă, aşa cum experienţa ne-a demonstrat, luarea în considerare a criteriilor ce ţin de economia reală este absolut necesară pentru deciziile concrete’, a spus Nowotny, dând ca exemplu balanţa comercială a unei ţări sau datele referitoare la locurile de muncă şi veniturile per capita.

România ar putea fi în măsură să adere la zona euro în următorii opt ani, dar, la rândul său, zona euro are nevoie să îşi îmbunătăţească modul în care funcţionează, a declarat recent Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.