Statul rău platnic: datoriile instituţiilor către partenerii de afaceri se umflă cu repeziciune

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sursa foto: www.igj.ro

La 223 de milioane de lei au ajuns arieratele statului în septembrie, însemnând plăţi restante de peste 90 de zile către entităţile care au vândut bunuri sau au prestat servicii pentru statul român.

Cât de important este indicatorul pentru relaţiile externe ale României

Anul guvernat de tehnocraţi s-a terminat cu un total arierate de 202 miloane de lei. Anul precedent, sub guvernarea Ponta, acestea atingeau un minim de 86 de milioane de lei. Efortul de reducere a arieratelor era atunci puternic după o serie de evenimente care au băgat statul român în corzi.

Aflat sub acord cu FMI, în 2012, statul încheia 2012 cu arierate de 868 milioane de lei, iar acest subiect devenise cap de afiş în discuţiile cu partenerii internaţionali. Statul român era forţat să pună capăt situaţiei, devenită insuportabilă pentru firmele care prestaseră servicii sau vânduseră bunuri către sectorul public şi nu fuseseră plătite. Astfel că la recomandările Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene şi ale Băncii Mondiale privind necesitatea reducerii arieratelor autorităților administrației publice centrale şi locale, guvernul emitea o Ordonanţă de urgenţă care urmărea scăderea accelerată a arieratelor.

Lucrurile se mişcau încet, iar, în 2013, un semnal mult mai puternic a fost dat României. Premierul Victor Ponta mergea într-o vizită oficială “istorică” la premierul Germaniei, Angela Merkel. În timpul vizitei, premierul român a fost surprins cu critici din partea investitorilor germani în România, care s-au plâns că statul român le datorează 100 de milioane de euro. După o discuţie cu Angela Merkel pe marginea subiectului, Ponta s-a întors în ţară, iar România încheia anul cu arierate de patru ori mai mici decât în 2012.

În 2014 arieratele ajungeau la doar 126 de milioane de lei, iar în 2015 atingeau minimul, la 86 de milioane de lei.

Guvernarea Cioloş n-a mai reuşit să mai ţină acest lucru sub control, iar arieratele au explodat, urcând până la nu mai puţin de 202 de milioane de lei.

Potrivit ultimului raport pe temă, emis de Ministerul Finanţelor,arată că majoritatea sumelor restante aparţin unităţilor administrativ-teritoriale. În principal, primării. Din 223 de milioane de lei, arierate curente, 189 de milioane aparţin acestor structuri. Când România a fost forţată de partenerii externi să promoveze o OUG pentru rezolvarea situaţiei, proporţia de neplăţi din partea primăriilor în total arierate era aproximativ aceeaşi.