Cum ne afectează Brexit-ul preţurile la mâncare: fermierii ar putea pierde până la 400 de milioane de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Brexit-ul va genera „o gaură” financiară în fondurile dedicate finanţării politicii agricole comune estimată între 3 şi 10 miliarde de euro anual, se arată într-un studiu realizat de Departamentul pentru Politici Structurale şi de Coeziune din cadrul Parlamentului European, dezbătut zilele acestea în cadrul Comisiei pentru Agricultură. Cele mai afectate state vor fi cele sărace, beneficiare nete ai acestor bani, dar şi cele mai bogate, contribuitoare nete la CAP. Printre primele dintre acestea, alături de Polonia, Grecia şi Spania, se află şi România, care primeşte mult mai mulţi bani decât plăteşte. În schimb, Germania plăteşte cu 5 miliarde de euro mai mult decât încasează.

Mai exact, din datele Comisiei Europene, România este a treia ţară din punct de vedere al sumelor nete primite din bugetul UE pentru Politica Agricolă Comună, cu încasări nete medii de 1,9 miliarde de euro în perioada 2014-2016. Pe primele două locuri se situează Polonia – cu beneficii nete de 3,1 miliarde de euro, şi Grecia, care a primit pentru fermierii săi cu 2 miliarde de euro mai mult decât a contribuit. „Reducerea fondurilor pentru PAC cu 3 miliarde de euro va avea efecte mixte. Cei mai mari perdanţi în termeni nominali vor fi cei mai mari contribuitori precum Germania şi Olanda, dar şi cei mai mari beneficiari precum Spania şi Polonia. Reducerea cheltuielilor cu PAC cu 10 miliarde de euro va favoriza, de asemenea, contribuții nete mari. Pierderile beneficiarilor sunt semnificative nu numai în termeni absoluți, ci și în comparație cu cheltuielile guvernamentale în țări relativ sărace precum Bulgaria, Lituania și România”, se specifică în documentul citat.

Cât pierde România – o primă variantă

Potrivit analiştilor, conform unei prime ipoteze de lucru, urmare a Brexit-ului, statele membre vor trebui să contribuie şi cu cele 3 miliarde de euro cât a fost contribuţia Marii Britanii până acum. Aceasta presupunând că bugetul alocat fermierilor europeni va rămâne acelaşi. Acest lucru va face ca Austria, Germania, Olanda şi Suedia să-şi piardă beneficiile generate de rabat (conform negocierilor, aceste state, inclusiv Marea Britanie, aveau dreptul să primească înapoi un anumit procent din diferenţa dintre suma cu care contribuie la bugetul UE şi suma pe care au primit-o înapoi). Conform estimărilor, în acest scenariu, s-ar ajunge ca Germania să aibă un deficit net de 6,1 miliarde de euro, faţă de aproximativ 5 miliarde în momentul de faţă, iar Franţa ar ajunge pe minus 1,2 miliarde de euro, faţă de 1 miliard de euro acum.

În schimb, Polonia ar rămâne cu un plus de aproximativ 3 miliarde de euro. Oricum, potrivit calculelor efectuate, chiar şi în cazul statelor care au dreptul la rabat, schimbările în balanţa netă sunt limitate la aproximativ 0,1% din contribuţia naţională. În cazul României, pierderea ar fi sub 100 de milioane de euro.

Cât pierde România – a doua variantă

Conform unui al doilea scenariu, potrivit căruia bugetul pentru fermierii europeni ar scădea cu cei 3 miliarde de euro ai Marii Britanii, România ar pierde peste 100 de milioane de euro. „Pe de o parte, cheltuielile pentru PAC vor fi reduse în toate statele membre. Cu cât o ţară primeşte mai mult acum, cu atât pierderea va fi mai mare. Pe de altă parte, banii vor fi redistribuiţi de la statele care beneficiau de rabat către toate celelalte, cu efecte negative pentru state precum Germania, a cărei contribuţie netă ar creşte cu peste 600 de milioane de euro”, se arată în raport. Potrivit acestuia, în acest caz, România ar pierde în jur de 120 de milioane de euro.

Cel mai rau ar fi însă dacă bugetul pentru PAC ar trebui să scadă cu 10 miliarde de euro, caz în care cele mai sărace state membre precum Bulgaria, Lituania şi România ar fi cele mai afectate, impactul negativ depăşind 0,7% din cheltuielile guvernamentale, adică în jur de 400 de milioane de euro în cazul nostru.