Senat: Proiectul care prevede ca pedeapsa cu închisoarea de cel mult un an să se executate în arest la domiciliu, adoptat tacit

Termenul de adoptare tacită s-a împlinit pe 6 noiembrie, iar nota de adoptare tacită a fost citită luni în plen de preşedintele de şedinţă, senatorul Claudiu Manda.

‘Având în vedere problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie, care au fost constatate pe parcursul mai multor ani de CEDO printr-o serie de hotărâri, se impune modificarea legislaţiei pentru a remedia probleme constatate şi pentru a evita o hotărâre pilot a Curţii împotriva României’, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Iniţiatorii actului normativ propun modificarea art. 100 din Codul penal, astfel încât liberarea condiţionată în cazul pedepsei care nu depăşeşte 10 ani de închisoare să poată fi aplicată dacă cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei şi nu două treimi cum este în prezent.

Pentru pedepse mai mari de 10 ani, cel condamnat ar putea fi eliberat condiţionat dacă a executat două treimi din pedeapsă şi nu trei pătrimi cum este în prezent. De asemenea, cei cu pedepse mari pot beneficia de liberarea condiţionată după 15 ani de închisoare executaţi şi nu 20 de ani cum este legislaţia în vigoare.

Iniţiatorii mai propun, prin modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, ca regimul închis de detenţie să se aplice iniţial doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani. Forma actuală a legii nu include prevederea ‘pentru fapte comise cu violenţă’.

Potrivit deputaţilor UDMR, persoanele condamnate la închisoare între 3 şi 13 ani pentru fapte comise fără violenţă, ca şi cele condamnate pentru pedepse între un an şi 3 ani închisoare pentru fapte comise cu violenţă, ar trebui să îşi execute iniţial pedeapsa în regim semideschis de detenţie.

Actul normativ prevede reduceri mai mari ale pedepselor pentru persoanele condamnate care prestează muncă remunerată sau neremunerată.

‘În cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă; (…) pentru muncă neremunerată se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă şi pentru munca prestată pe timpul nopţii se consideră 2 zile executate pentru o noapte de muncă’ – stipulează proiectul de act normativ. În prezent, calculul luat în considerare vizează 5 zile executate pentru 4 zile de muncă remunerată, 4 zile executate pentru 3 zile de muncă neremunerată şi 3 zile executate pentru două nopţi de muncă.

O altă modificare propusă prevede că ‘în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate se consideră 20 de zile executate pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate’.

Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat pentru AGERPRES că această propunere legislativă, trimisă pentru aviz la Guvern pe 14 martie, a fost depusă iniţial la Senat în octombrie 2016, dar pentru că nu a intrat pe ordinea de zi a plenului primei camere sesizate până la finalul legislaturii actul normativ a fost clasat.

Propunerea legislativă de modificare şi completare a Codului penal, Codului de procedură penală şi a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.