Lazea, BNR: Fără stoparea relaxării fiscale şi salariale, România riscă să nu mai îndeplini trei din cele cinci criterii de aderare la euro

Din vara anului 2015, România îndeplinește toate cele patru criterii nominale (Maastricht) de convergenţă pentru a adera la zona euro. Politicile de relaxare fiscală şi salarială începute în vara anului 2015 şi accentuate pe parcursul anilor 2016 şi 2017 fac dificilă încadrarea în continuare în criteriile nominale. Dar cel mai mare pericol de depășire îl prezintă deficitul bugetului consolidat, situat la nivelul-limită de 3% din PIB. „Deficitul bugetului era la finele lui 2016 al treilea cel mai mare din UE, mai mic doar decât Spania și Franța. Cele două țări și-au redus deficitele, iar noi în cel mai bun caz vom avea la anul un deficit de 3%. Totodată, în 2016 deficitul comercial a fost al treilea cel mai mare, după Marea Britanie și Cipru”, a precizat Valentin Lazea. Comisia Europeană prognozează că la anul România va avea un deficit de 3,9%.

În plus, următoarele criterii nominale care riscă să nu mai poată fi îndeplinite, din cauza politicilor pro-ciclice, sunt cele referitoare la inflaţie şi la dobânzile pe termen lung. Continuarea relaxării fiscale şi salariale în anul 2018 va pune în pericol nu numai încadrarea în criteriile de convergență nominală, ci şi respectarea indicatorilor din Tabloul de bord. „Ca urmare a relaxării fiscale din 2015 și amplificată an de an, convergența riscă să se piardă. De asemenea, există cei 14 indicatori din tabloul de bord. În 2014-2015 îndeplineam 13 din 14, fiind cei mai buni din Europa împreună cu Cehia și Polonia. Din aceste 13 criterii am pierdut unul anul trecut – indicele prețurilor locuințelor, care nu trebuia să crească cu peste 6%, dar a depășit acest nivel. Cel mai probabil anul acesta vom pierde și costul unitar cu forța de muncă, care nu trebuia să crească cu peste 12%, și cel mai probabil va depăși acest nivel în 2017”, a spus economistul.

În prezent îndeplinește 12 (indicele de preţuri imobiliare a depășit valoarea-prag de 6%) şi în curând va îndeplini doar 11 (indicele costului unitar cu forţa de muncă depășind valoarea-prag de 12%). În concluzie, se poate afirma că fără o stopare a relaxării fiscale şi salariale în anul 2018 există premisele ca România să nu mai îndeplinească nici o serie de criterii de convergență nominală, nici un anumit număr de indicatori din cadrul Tabloului de bord. În aceste condiții, o eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro în viitorul apropiat ar fi respinsă din start.

Valentin Lazea atrage atenţia şi asupra faptului că deja există semne de supraîncălzire a economiei, care se manifestă prin: închiderea output gap-ului mai devreme decât în alte state europene, scăderea ratei șomajului la niveluri precum cele dinaintea crizei, creşterea deficitului bugetar: România avea în 2016 al treilea cel mai mare deficit bugetar, după Franţa şi Spania şi creșterea deficitului de cont curent: România avea în 2016 al treilea cel mai mare deficit de cont curent, după Marea Britanie şi Cipru.