Modificările fiscale ar putea creşte incertitudinea mediului de afaceri, pe termen scurt – raport Ministerul Finanţelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Dată fiind ponderea ridicată a încasărilor aferente impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale de aproximativ 40% din veniturile bugetare totale, măsurile fiscale ar putea avea un impact semnificativ asupra încasărilor totale din aceste surse. Măsura de trecere a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat generează riscuri atât pozitive, cât şi negative. Astfel, pe de o parte, se aşteaptă ca aceasta să conducă la o creştere a gradului de colectare a contribuţiilor sociale, cu impact pozitiv asupra bugetului asigurărilor sociale de stat (risc pozitiv). În acelaşi timp ar putea avea un efect negativ asupra dinamicii câştigurilor brute al angajaţilor şi ocupării în anumite domenii (risc negativ) faţă de scenariul de bază’, se precizează în document.

Totodată, dinamica accelerată a creşterilor salariale din ultimii ani susţinute şi de creşterea salariului minim, precum şi majorarea costurilor de finanţare ar putea reduce profitabilitatea agenţilor economici în anumite sectoare, cu un impact negativ asupra încasărilor din impozitul pe profit.

Pe de altă parte, creşterea preţurilor ar putea atenua consumul ceea ce ar avea un impact negativ asupra creşterii prognozate a veniturilor din impozitele indirecte.

‘Deşi există un spaţiu semnificativ pentru îmbunătăţirea colectării, dat fiind gap-ul estimat aferent încasărilor din impozitele indirecte, în special TVA, realizarea veniturilor din măsurile de creştere a conformării luate în calcul la construcţia bugetară, inclusiv prin implementarea plăţii defalcate a TVA prezintă un grad de incertitudine. Comparativ cu scenariul de bază, cel mai ridicat risc în cazul reducerii indicatorilor economici este asociat cu încasările din taxa pe valoarea adăugată şi contribuţiile de asigurări sociale’, precizează documentul.

Un alt risc negativ identificat este posibilitatea creşterii dobânzii de politică monetară a BNR, în cazul în care Banca Centrală Europeană ar înăspri politica monetară actuală care asigură un grad ridicat de lichiditate în zona euro sau ar apărea presiuni inflaţioniste suplimentare. Efectele negative s-ar vedea pe de o parte în evoluţia creditării iar pe de altă parte în puterea de cumpărare a populaţiei si în profitabilitatea firmelor, subliniază sursa citată.

Riscurile interne asociate evoluţiei inflaţiei sunt date de apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile, cu efect asupra preţurilor produselor agroalimentare, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali. Totodată, evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice recente, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflaţiei peste nivelul prognozat.

În plan extern, un prim risc care poate afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică este, pe termen mediu, ieşirea Marii Britanii din UE, deşi estimările recente ale Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză arată că impactul acestui process este moderat, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi mai redus în cazul României.

‘Riscurile cu privire la perspectivele economice la nivel global au căpătat un caracter mai echilibrat comparativ cu previziunile anterioare datorită unei accentuări a consumului dar şi a îmbunătăţirii gradului de încredere a mediului de afaceri în ceea ce priveşte climatul economic general mai ales în ţările zonei euro. Acest cadru devine favorabil unor schimburi comerciale amplificate cu impact pozitiv şi asupra economiei româneşti’, se mai arată în Raport.

Pe de altă parte, există în continuare factori care afectează activitatea economică in ansamblu şi implicit în plan european. Aceştia privesc incertitudinile legate de politicile fiscale şi comerciale restrictive ale SUA, de rezultatele negocierilor aflate în curs cu Marea Britanie, dar şi de evoluţia inflaţiei şi a preţului petrolului. Alături de factorii de natură economică există şi cei de natură non-economică cum ar fi ameninţările teroriste şi fluxurile migraţioniste care pot spori tensiunile geopolitice care pot afecta relaţiile interstatale şi în consecinţă împiedica activitatea comercială şi investiţională. În acest context, ar putea avea loc o degradare a percepţiei publice cu impact negativ asupra încrederii economice şi o sporire a aversiunii la risc, explică autorii documentului.