Încă un impediment pentru gazele din Marea Neagră: viitoarea taxă pe export apare în strategia Ministerului Finanţelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În domeniul impozitului pe profit: Instituirea unui impozit suplimentar pe profitul obţinut din domeniul resurselor naturale. Astfel, în ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii o reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România, cu cel puţin 20%”.

Prevederea apare în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2018 şi proiecţia acesteia pe anii 2019-2021 şi are clar ca destinaţie gazele dn Marea Neagră, în condiţiile în care ar fi singura resursă naturală care se va exporta în cantităţi semnificative. România este acum importator net de ţiţei şi gaze naturale, ultima resursă fiind importată în special iarna, din Federaţia Rusă.

Suprataxa, care se va plăti pe lângă redevenţa maximă de 13,5%, şi despre care s-a pomenit în programul de guvernare al PSD şi apoi în unele declaraţii politice, apare aşadar pentru prima dată într-un document oficial, şi poate fi considerat încă um impediment în calea exploatării gazelor din Marea Neagră. Motivul este că resursele de gaz de acolo nu pot fi consumate în întregime în România, mai ales în condiţiile în care mare parte din capacităţile din industria chimică s-au închis iar exportul este singura soluţie viabilă pentru producători. Iar această taxă creşte costurile companiilor care extrag gaze din Marea Neagră, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dacă ea va fi inclusă în preţul final de comercializare a gazelor, acestea ar putea deveni neatractive pentru clienţi, din cauza preţului.

Nu este singurul impediment în calea proiectului. Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, condusă de deputatul PSD Iulian Iancu a decis ca 70% din producţia naţională de gaze să fie tranzacţionată în România, pe piaţa găzduită de Operatorul Comercial al Pieţei de Electricitate şi Gaze (OPCOM).

Acest procent urmează să fie crescut ulterior până la 100%, în funcţie de decizia Guvernului.