Tot ce trebuie să ştii despre scandalul din SUA cu neutralitatea internetului

Reglementările din Statele Unite privind neutralitatea internetului pot influenţa costul accesării conţinutului hostat (găzduit) în SUA. Mai mult, eventualele costuri suplimentare apărute „pe teren propriu” vor trebui recuperate de undeva de către furnizorii de conţinut şi servicii online, iar nicio companie americană nu va alege să-i taxeze doar pe americani.

Milioane de români folosesc în fiecare zi serviciile gratuite oferite de Facebook, Google, YouTube, Snapchat sau WhatsApp şi accesează, prin intermediul acestor platforme, direct sau indirect, conţinut găzduit pe servere din America.

Consecinţele deciziei de săptămâna aceasta a Federal Communications Comission (FCC), arbitrul telecom din SUA, sunt greu de anticipat şi ar putea întârzia să apară. Mai mulţi jucători implicaţi în dezbaterea privind neutralitatea internetului, de la ONG-uri care luptă pentru libertatea de expresie sau dreptul la viaţă privată până la procurorul general al statului New York, au anunţat că vor contesta în Justiţie decizia FCC, care ar putea fi suspendată până la emiterea unei hotărâri definitive şi irevocabile.

Ce au decis americanii

FCC a anulat reglementările introduse în 2015 sub patronajul administraţiei Obama, care interzic furnizorilor de internet (internet service provider – ISP) să acţioneze subiectiv în raport cu conţinutul care le tranzitează reţelele, cu sursa lui sau cu utilizatorul final care îl accesează.

Cu alte cuvinte, companiile care furnizează serviciul de internet deveneau asemănătoare utilităţilor publice, rolul lor fiind acela de simpli administratori ai infrastructurii de cablu, fibră optică sau antene wireless.

Pro şi contra

Partidul Democrat din SUA susţine de regulă aceste reglementări, în timp ce Partidul Republican le-a contestat dintotdeauna, apreciind că piaţa trebuie să dicteze acţiunile actorilor din economie. Astfel, regulile privind neutralitatea reţelelor de internet au fost introduse de o administraţie democrată şi eliminate de administraţia republicană care i-a urmat.

Potrivit sondajelor, neutralitatea internetului este susţinută de majoritatea cetăţenilor americani şi de majorităţi ale alegătorilor din ambele tabere, cu un procent ceva mai mare în dreptul suporterilor Partidului Democrat.

În mediul corporate, companiile de cablu, precum AT&T, Comcast şi Verizon, s-au poziţionat împotriva reglementării neutralităţii internetului, în timp ce companiile de servicii online, ca Google, Facebook şi Twitter, sunt susţinători ai introducerii unor garanţii din partea guvernului pentru libertatea furnizării şi accesării conţinutului online.

Susţinătorii neutralităţii internetului consideră că reglementările introduse în timpul administraţiei Obama reprezentau garanţii pentru buna conduită a furnizorilor de internet, iar eliminarea lor deschide calea către diverse scenarii caracteristice situaţiilor de monopol.

Micii antreprenori şi startup-urile ar putea ajunge să plătească suplimentar pentru traficul generat de utilizatori, în timp ce furnizorii de internet ar putea decide să limiteze viteza de acces la serviciile companiilor care nu vor sau nu pot să plătească în plus pentru traficul consumat sau să favorizeze propriile servicii de conţinut în defavoarea competitorilor, consideră adversarii deciziei FCC.

Susţinătorii dereglementării industriei de internet amintesc, în schimb, că furnizorii de internet aveau mână liberă să ia astfel de măsuri şi până în 2015, fără să fi avut loc abuzuri.

În plus, companiile de cablu au reiterat că astfel de reglementări au încetinit ritmul de dezvoltare a reţelelor de fibră optică şi rata de adoptare a noilor tehnologii. Cabliştii susţin şi că regulile privind neutralitatea internetului i-au împiedicat, în ultimii doi ani, să ofere servicii căutate de consumatori, precum blocarea conţinutului online nepotrivit pentru copii sau prioritizarea accesului la aplicaţii critice, spre exemplu aplicaţii de servicii de sănătate şi urgenţe medicale.

Concluzii

Pe termen scurt este puţin probabil să apară consecinţe directe ale deciziei FCC, în special pentru utilizatorii din afara SUA.

Creşterea explonenţială a traficului de internet din ultimii ani, generată de numărul tot mai mare de utilizatori, diversitatea conţinutului, popularitatea conţinutului video şi răspândirea smartphone-urillor, va continua în ritm alert în viitorul apropiat, mai ales având în vedere că pretenţiile utilizatorilor cresc constant: cele mai populare canale de YouTube au trecut deja la rezoluţia 4K, mult mai consumatoare de trafic faţă de tradiţionalul HD.

Astfel, nu trebuie neglijată nici necesitatea ca investiţiile în reţele de internet să ţină pasul, pentru a evita situaţii de deteriorare a calităţii serviciilor din cauza congestionării infrastructurii: diferenţa dintre a circula pe autostradă şi a sta în trafic în Bucureşti la oră de vârf.

Pe termen lung, dacă furnizorii de internet din Statele Unite vor decide că investiţiile în infrastructura de reţea nu se justifică fără perceperea de tarife suplimentare de la companiile care furnizează servicii şi conţinut online, utilizatorii ar putea ajunge să fie nevoiţi să plătească pentru servicii oferite azi gratuit; serviciile contracost existente să se scumpească; sau companiile să monetizeze mai agresiv metadatele şi datele personale ale utilizatorilor pentru a putea menţine gratuitatea serviciilor.