Jean-Claude Juncker avertizează că viitorul buget al UE trebuie să fie mai mare, în pofida Brexitului

Comisia Europeană urmează să prezinte în luna mai propunerea sa pentru bugetul UE după anul 2020, în ideea de a ajunge la un acord înainte de alegerile europarlamentare din 2019. Decizia finală trebuie convenită între statele membre, care în mod tradiţional vor să reducă cheltuielile, şi Parlamentul European, care cere mai multe fonduri. De data aceasta discuţiile vor fi complicate de Brexit, având în vedere că Marea Britanie este un contributor net la bugetul comunitar.

‘Marea Britanie ne va părăsi astfel că va trebui să găsim mijloacele prin care să reacţionăm la pierderea mai multor miliarde de euro provocată de plecarea unui contributor semnificativ’, a spus Juncker la o conferinţă dedicată următorului cadru financiar multianual. Preşedintele Comisiei Europene a adăugat că deşi unele politici comunitare pot fi revizuite şi modernizate, guvernele statelor membre trebuie să aloce mai mulţi bani la bugetul comunitar pentru a finanţa noi domenii de interes. ‘Toate acestea nu pot fi finanţate cu doar un procent din avuţia Europei’, a apreciat Juncker.

Prezent la aceeaşi conferinţă, comisarul european pentru Buget, Guenther Oettinger, a apreciat că următorul buget pe termen lung al UE ar trebui majorat până la peste 1,1% din Produsul Intern Brut al UE de la nivelul actual de 1%. De asemenea, Oettinger a spus că deşi în bugetul total al UE ar putea exista o linie specială dedicată zonei euro, nu ar trebui să existe un buget separat al zonei euro.

‘Nu avem nevoie de buget echivalent cu 2% din PIB-ul european ci de unul puţin mai mare de 1%. Vorbesc de unul echivalent cu 1,1% din Produsul Intern Brut al UE şi vă cer ajutorul pentru a obţine sprijinul majorităţii în parlamentelor voastre şi în rândul publicului’, a spus Oettinger. Acesta a adăugat că ieşirea din UE a Mării Britanii va lăsa un buget de 12-13 miliarde de euro pe an în bugetul UE.

În pofida găurii care va apărea după Brexit, oficialii UE sunt presaţi să majoreze cheltuielile pentru numeroase domenii, inclusiv pentru protecţia frontierelor şi alte aspecte care au legătură cu migraţia, şi de asemenea să finanţeze politicile UE în domenii precum apărarea, securitatea, migraţia, modificările climatice, coeziunea şi agricultură.