Dobânda cheie la 2%: dobânzile la depozitele populaţiei vor creşte după ce nu va mai fi exces de lichiditate în piaţă, probabil din martie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018. De asemenea, Consiliul a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an. Cu toate acestea, ultimul buletin BNR, pe luna noiembrie 2017, indică o medie a dobânzilor la depozitele bancare ale populaţiei de 0,90%, în scădere constantă de aproape trei ani de zile. Mai mult, primele şapte bănci din sistem remunerează depunerile clienţilor cu dobânzi cuprinse între 0,15% şi 0,60%, în condiţiile în care indicele de referinţă Robid la trei luni (dobânda pe care o acordă o bancă pentru depozitele constituite la ea de o altă bancă) este de 1,61%.

Când ar putea ca majorarea dobânzii de politică monetară să se transpună şi în dobânzile din piaţa reală? În condiţiile în care de aproape patru luni dobânzile la depozitele societăţilor nefinanciare constituite la bănci cresc, fiind deja aliniate la rata dobânzii la facilitatea de depozit majorată ieri de BNR la 1%, randamentele populaţiei scad. Economistul şef al Raiffeisen Bank şi şeful Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, încearcă să răspundă la această dilemă.

Previziunile economistului şef arată că BNR ar putea majora dobânda de politică monetară în cinci trepte anul acesta, până la nivelul de 3%. Faţă de previziunile altor bănci, Raiffeisen merge pe o creştere consecutivă a dobânzii de politică monetară, în ianuarie, februarie şi martie, datorită faptului că inflaţia maximă din acest an se aşteaptă a fi în lunile martie – aprilie, atunci când analistul estimează un nivel de 4,5% – 5%, urmând ca în a doua jumătate a anului inflaţia să scadă, scenariu după care merge şi banca centrală. Teoretic, o mişcare consecutivă a dobânzii cheie ar antrena o transmisie mai rapidă în piaţă a deciziilor de politică monetară.

Cu toate acestea, Ionuţ Dumitru crede că este puţin probabil ca dobânzile la depozitele populaţiei să crească atât de rapid. „Acum ne confruntăm din nou cu exces de lichiditate, după ce Finanţele au eliberat bani în piaţă pe final de an. În ianuarie şi în februarie ajung la maturitate împrumuturi care nu vor mai fi reînnoite şi din nou vom avea surplus de lichiditate. În plus, rata de economisire a populaţiei creşte în continuare, iar băncile nu au momentan în ce să facă noi plasamente. De aceea, nu cred că dobânzile la depozite vor creşte foarte rapid, cel puţin nu atâta timp cât există exces de lichiditate pe piaţă. Probabil din luna martie încolo”, a declarat Ionuţ Dumitru. Tot lichiditatea din piaţă este cea care în perioada următoare ar putea conduce chiar la o uşoară scădere a indicelui Robor (indice care se află în componenţa dobânzilor la creditele populaţiei) în perioada imediat următoare.

Economistul şef explică decizia BNR de a majora dobânda cheie la 2% prin nivelul rapid de creştere al inflaţiei care a fost în noiembrie 3,23%, iar pentru primul trimestru din acest an poate ajunge chiar până la 5%. De ce creşte însă inflaţia? Din cauza excesului de cerere, alimentat de stimulii fiscali uneori iraţionali aplicaţi de guvern, de creşterea accizelor şi a preţului petrolului pe plan internaţional. Trebuie menţionat că în trimestrul IV din 2017, dinamica anuală a PIB-ului real a atins nivelul de 8,8 la sută (de la 6,1 la sută în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3 la sută, de la 7,3 la sută în trimestrul anterior.