Proiectele japonezilor în România: de la căi ferate şi termocentrale la Metroul de Otopeni şi mega-podul de la Brăila

Mega-podul de la Brăila şi Metroul de Otopeni, cele mai mari proiecte de la Drumuri şi Metrorex, vor fi realizate cu sprijinul inginerilor niponi. În România, japonezii au mai fost implicaţi în reabilitarea litoralului, modernizarea Portului Constanţa, a căii ferate Bucureşti – Constanţa şi a termocentralei de la Turceni.

Chiar luni, reprezentanţii firmei japoneze de proiectare IHI Infrastructure Systems au fost la sediului Ministerului Transporturilor pentru a semna cel mai mare contract de infrastructură rutieră din România: Podul de la Brăila.

Anul trecut, asocierea ASTALDI S.p.A. – IHI INFRASTRUCTURE SYSTEMS CO. LTD. a fost declarată câştigătoarea contractului pentru proiectarea și execuţia Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, cu o valoare de 1,99 miliarde de lei, fără TVA, ce va fi realizat din fonduri europene.

Tot din fonduri europene ar urma să fie realizat şi Metroul de Otopeni, pentru care Guvernul a obţinut o parte din finanţare încă de acum opt ani chiar de la japonezi.

Pe 10 martie 2010, Guvernul României a contractat de la Agenţia Internaţională de Cooperare Japoneză (JICA) împrumutul ROM-P5 în valoare de 41,87 miliarde de yeni japonezi (aproximativ 320 milioane de euro) dedicat exclusiv Proiectului Magistralei 6 de metrou.

La finele anului următor, Metrorex a încheiat un contract de 66,6 milioane euro cu asocierea Padeco (Japonia) /Oriental Consultants (Japonia)/Metroul SA România/Seneca Group International/Systra (Franţa) pentru consultanţă la legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Otopeni.

De asemenea, ministrul Transporturilor a declarat luni că Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a decis să aloce suma de aproximativ 300 de milioane de euro pentru completarea aranjamentului financiar la magistrala de Metrou M6 (1 Mai – Otopeni).

Noua linie de metrou va avea o lungime de 14,2 km, 12 staţii şi va costa 1,392 miliarde de euro.

Implicarea japonezilor în aceste mari proiecte de infrastructură poate fi un semn bun, având în vedere finalitatea celorlalte proiecte realizate cu ajutorul niponilor în România. Spre exemplu, specialiştii japonezi au finalizat în 2007 studiul pentru protecţia si reabilitarea litoralului românesc de la Midia la Vama Veche. Chiar dacă s-a întâmplat nouă ani mai târziu, la recomandările niponilor a fost finalizată reabilitarea secţiunilor de plajă de la Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord.

Un alt exemplu de proiect la care au contribuit japonezii este reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, fapt ce a permis deplasarea mai rapidă între cele două mari oraşe cu trenul (două ore) decât pe autostradă (circa 2,5 ore).

Alte proiecte importante pentru care japonezii au oferit finanţare sunt modernizarea Portului Constanţa şi a termocentralei Turceni, cea mai mare din România.