Bloomberg: este posibil ca avansul economic din Europa Centrală şi de Est să fi atins vârful la finele lui 2017

Însă, având în vedere că şomajul este la un minim istoric, aceasta ar putea fi ultima accelerare înregistrată pentru moment de toate cele şase economii din CEE, care în aceste zile vor da publicităţii cifrele cu privire la evoluţia PIB-ului în trimestrul patru.

Potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg, cel mai probabil, Bulgaria şi România vor înregistra o încetinire a ritmului de creştere, în timp ce economiile din Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia probabil vor accelera.

‘Ne aşteptăm la cifre foarte bune’, a declarat Zoltan Arokszallasi, economist la Erste Bank în Viena. ‘În perspectivă, pentru anul acesta şi anul viitor, am putea fi aproape de punctul de vârf al ciclului’, a adăugat Zoltan Arokszallasi.

Fostele state comuniste au beneficiat de pe urma creşterii cererii interne stimulată de crearea de locuri de muncă şi politicile fiscale relaxante. Potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg, toate ţările din regiune au înregistrat o creştere economică mai mare decât media din zona euro, care cel mai probabil a înregistrat un avans de 2,7% în trimestrul patru 2017. Din nou, România este aşteptată să fie lider cu un salt de 7,3%, cu 1,5 puncte procentuale mai puţin decât în trimestrul al treilea.

Cu toate acestea, având în vedere că economiile din regiune operează la sau peste potenţial iar şomajul a scăzut la minime istorice, pentru multe state din CEE creşterea economică a ajuns, probabil, la limită pe măsură ce companiile se chinuie să găsescă muncitori într-un moment în care nu pot onora toate comenzile.

‘Ciclul economic începe acum să arate ca unul matur iar creşterea inflaţiei şi a dobânzilor va începe să afecteze cererea internă. Mai mult, politica fiscală este posibil să susţină mai puţin în acest an’, a declarat Liam Carson, economist la Capital Economics Ltd. în Londra.

Băncile centrale din Cehia şi România sunt aşteptate să majoreze şi mai mult politica monetară, în timp ce presiunile pentru a menţine deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB vor afecta unele ţări precum România, unde reducerile de taxe şi majorările de salarii în sectorul public, au contribuit la stimularea creşterii economiei.