Una din cinci gospodării din România se află în sărăcie energetică, însă doar 4% primesc ajutoare – studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Fenomenul sărăciei energetice se află la intersecţia dintre venituri mici, facturi mari la utilităţi şi eficienţă energetică scăzută. Când se intersectează aceşti factori, rezultă o imposibilitate a gospodăriei de a-şi asigura serviciile energetice necesare la costuri rezonabile. Prin servicii energetice s-a înţeles mai mult asigurarea căldurii şi mai puţin a consumului de energie electrică pentru iluminat’, a spus Murafa, la Thermal Energy Forum.

Ea a arătat că, la nivel european, există multe măsuri de combatere a sărăciei energetice, atât pe termen scurt, financiare şi non-financiare, cât şi pe termen lung.

‘Trendul este să nu mai mergem pe cârpeli financiare pe termen scurt, ci pe măsuri structurale pe termen lung, precum consiliere privind eficienţa energetică, măsuri de îmbunătăţire a locuinţelor, granturi pentru înlocuirea echipamentelor electrocasnice şi, evident, măsurile de informare’, a precizat ea.

Murafa a arătat că cifrele privind sărăcia energetică în România sunt îngrijorătoare.

‘În România, discutăm de 280.000 de locuinţe fără niciun fel de instalaţie electrică, conform recensământului INS, vorbim de 800.000 de consumatori cu tarife sociale la energie electrică şi, în urma unei analize, am concluzionat că ei se suprapun cu cei care beneficiază de ajutor de încălzire, care sunt tot în jurul acestui număr. De ajutoare de încălzire pe electricitate beneficiază doar 8.000 de gospodării şi există un număr de circa 400.000 de gospodării din România cu acces informal la electricitate. Astfel, noi am concluzionat că undeva la 21% din gospodăriile din România se află în sărăcie energetică’, a precizat Murafa.

Potrivit acesteia, la nivelul UE sunt mai mulţi indicatori care pot măsura sărăcia energetică.

‘Comisia Europeană a publicat o cercetare care indică 180 de asemenea potenţiali indicatori şi noi, cercetându-i şi discutând cu experţi din Comisia Europeană, am concluzionat că trei dintre aceştia puteau fi cei mai importanţi pentru măsurarea sărăciei energetice în România’, a adăugat reprezentanta Centrului pentru Studiul Democraţiei.

Ea s-a referit la situaţiile în care o gospodărie cheltuieşte de două ori mai mult decât media naţională pe energie şi, în urma cheltuielilor cu energia, în casă rămân foarte puţini bani, dar şi situaţia în care o gospodărie cheltuieşte mai puţin de jumătate din media naţională.

‘În România, săracii energetic nu se încălzesc. Îşi restrâng consumul, astfel că ei nu apar în statistici ca având o cheltuială enormă cu energia. Dimpotrivă, au o cheltuială foarte mică. Dacă ar fi să aplicăm aceşti indicatori la România, până la 19% din populaţia ţării se clasifică ca fiind săracă energetic, în timp ce ajutoarele de la Ministerul Muncii ajung la doar 4% din gospodăriile din România, deci nu ţintim ceea ce trebuie’, a precizat Murafa.

Aceasta a atras atenţia şi asupra faptului că legislaţia nu precizează clar ce înseamnă consumator vulnerabil şi, totodată, lipseşte un plan naţional de acţiuni privind combaterea sărăciei energetice.