Procurorii DNA clasează dosarul fostului director al CNADNR Narcis Neaga – surse

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit surselor citate, anchetatorii au dispus clasarea cauzei şi în ceea ce îi priveşte pe Amalia Renata Bendeac, Mihai Horia Niculae, Cristina Rentea, Ramona Gabriela Dima şi Nicoleta Davidescu, pentru aceleaşi considerente.

Procurorii au decis totodată ridicarea sechestrului instituit asupra unui imobil deţinut de Narcis Neaga, dar şi restituirea cauţiunii stabilite anterior.

În decembrie 2015, Narcis Neaga a fost pus sub control judiciar de DNA, fiind stabilită o cauţiune de 300.000 de lei.

Procurorii susţineau că, în 15 mai 2014, Narcis Neaga, în calitate de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind supervizarea lucrărilor la autostrada Orăştie – Sibiu şi a plăţilor aferente acestuia, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, a condiţiilor FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi) şi a dispoziţiilor legale.

Conform DNA, Neaga a desemnat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov pentru a superviza lucrările de construcţie a autostrăzii şi pentru a îndeplini obligaţiile contractuale în perioada de desfăşurare a contractelor de lucrări privind: ”Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965′, ”Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070′.

‘Apoi, inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiţii nelegale şi a refuzat plata facturii emise de către liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi, pe cale de consecinţă, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene). Ulterior, printr-o Sentinţă arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a admis în parte cererea formulată de liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum şi a penalităţilor de întârziere, calculate de la 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale’, mai spun procurorii.

Anchetatorii au reţinut că toate aceste acţiuni au avut drept consecinţă directă plata, de la bugetul de stat (şi nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare a sumei de peste 3,1 milioane lei (reprezentând preţul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalităţilor aferente, precum şi plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov).

‘Prin suspendarea şi respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcţie) care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităţilor şi avizarea la plată a situaţiilor de lucrări, în condiţiile în care supervizorul suspendat constatase deficienţe de execuţie şi utilizarea de materiale necorespunzătoare. Mai mult, prin suspendarea contractului şi înlocuirea inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului şi nepreluarea documentelor de la supervizorul iniţial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor. Faptul că, după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă, au fost găsite soluţii pentru închiderea neconformităţilor şi aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme’, au constatat anchetatorii.