Bloomberg: Uniunea Europeană propune acces limitat pe piaţă pentru băncile cu sediul în Marea Britanie

UE vrea să încheie cu Regatul Unit un aranjament similar acordului său comercial cu Canada, se arată în documentul consultat de Bloomberg.

Dacă propunerea va fi acceptată, uriaşa industrie a serviciilor financiare din Marea Britanie, inclusiv bănci, companii de asigurări şi fonduri de investiţii, vor avea o capacitate limitată de a-şi vinde multe dintre serviciilor lor companiilor europene. Oficialii UE au o atitudine dezaprobatoare faţă de orice alt model comercial care ar permite Regatului Unit să-şi menţină acelaşi nivel al accesului la piaţa unică europeană în timp ce părăseşte blocul comunitar.

Orice acord de liber schimb cu Marea Britanie ar putea include sectorul serviciilor financiare, dar cu restricţii severe, susţine Bloomberg.

Diplomaţi implicaţi în discuţii au declarat recent pentru Reuters că negociatorii Uniunii Europene apreciază că există spaţiu redus de manevră pentru discuţii cu Marea Britanie privind menţinerea după Brexit a sistemului de tip ‘paşaport’, prin care băncile cu sediul în Regatul Unit pot oferi gratuit servicii în UE.

În prezent, băncile cu sediul în Marea Britanie pot oferi gratuit servicii în UE pe baza unui sistem de tip ‘paşaport’, considerat drept cea mai importantă caracteristică a pieţei unice europene pentru firmele din sectorul financiar. Însă, acest lucru este pus sub semnul întrebării după ce britanicii au votat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană.

Drepturile de paşaport sunt un factor important care stă la baza poziţiei Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din PIB-ul Regatului Unit. Aproape 5.500 de firme înregistrate în Marea Britanie folosesc drepturile de paşaport pentru a opera în alte state din UE.

În ianuarie, cei 27 de membri ai UE ‘au dat un nou mandat Comisiei Europene pentru a negocia o perioadă de tranziţie cu Regatul Unit al Marii Britanii’, a anunţat preşedinţia bulgară a Consiliului UE. Această tranziţie va dura de la data ieşirii Marii Britanii, la sfârşitul lunii martie 2019, ‘până la 31 decembrie 2020’, a precizat un membru al echipei de negociere europene, Sabine Weyan.

Vorbind după reuniunea celor 27 de reprezentaţi, câţiva diplomaţi prezenţi au declarat pentru Reuters că pare să existe câteva diferenţe între guverne referitor la cât de mult acces la clienţii UE sunt dispuse să acorde băncilor şi altor firme financiare cu sediul în Regatul Unit. În acest context, unul dintre diplomaţi a spus: ‘În privinţa serviciilor financiare, nu vor fi drepturi de paşaport’.

Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat că Bruxelles-ul va respinge sugestiile din partea City of London ca instituţiile să-şi menţină după Brexit drepturile de paşaport, pentru a oferi în continuare servicii financiare în blocul comunitar. Totuşi, Barnier a adăugat că unele reglementări britanice ar putea fi considerate ca ‘echivalente’ regimului de supervizare din UE, astfel încât unele tipuri de afaceri să aibă acces în blocul comunitar.

Însă, băncile trebuie să-şi înfiinţeze noi subsidiare în UE, ceea ce implică costuri suplimentare, inclusiv injecţii de capital în aceste unităţi.

Deoarece Marea Britanie părăseşte piaţa unică europeană şi respinge reglementările sale, inclusiv arbitrajul Curţii Europene, un diplomat a declarat: ‘Este clar că vor pierde drepturile de paşaport, care fac parte din piaţa internă şi din regimul nostru de reglementare’.

Londra ar putea pierde 10.000 de locuri de muncă în domeniu bancar şi 20.000 de poziţii în serviciile financiare deoarece clienţii vor muta active de 1.800 de miliarde de euro (2.100 de miliarde de dolari) din Marea Britanie după Brexit, conform calculelor realizate recent de think tank-ul Bruegel, cu sediul în Bruxelles.

Băncile cu sediul în Marea Britanie se tem de un ‘hard’ Brexit, în urma căruia nu vor avea acces la piaţa unică europeană, şi se confruntă cu presiuni din partea autorităţilor de reglementare pentru a evita o încheiere abruptă a legăturilor cu clienţii transfrontalieri, ceea ce ar putea provoca turbulenţe pe pieţe.