Bundesbank se alătură solicitărilor de reglementare a criptomonedelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Speculaţiile cu monede virtuale nu reprezintă un risc sistemic deoarece nu sunt finanţate prin credit dar autorităţile de reglementare trebuie să analizeze introducerea unor reguli care să-i protejeze pe consumatori, ţinând cont că astfel de speculaţii s-ar putea dovedi costisitoare pentru investitori, a explicat oficialul german.

‘Rolul criptomonedelor în spălarea de bani şi activitatea infracţională trebuie de asemenea analizat cu atenţie. Nu văd o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, în acest moment, deoarece în general, speculaţiile nu sunt finanţate prin credit şi pieţele relevante sunt mai degrabă mici’, a afirmat Claudia Buch.

Problema reglementării criptomonedelor va fi pe agenda reuniunii miniştrilor de Finanţe şi a preşedinţilor băncilor centrale din G20, grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente. Întâlnirea va avea loc în perioada 19-20 martie, în Argentina.

Japonia a cerut partenerilor din G20 să acţioneze pentru a preveni situaţia în care criptomonedele devin un vehicul de finanţare a activităţilor infracţionale.

Guvernele şi băncile centrale trebuie să colaboreze în privinţa dezvoltării reglementărilor pentru cripto-active, pentru a preveni posibilitatea ca acestea să devină un nou vehicul pentru spălarea de bani şi finanţarea terorismului, a afirmat săptămâna aceasta directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde.

Într-o postare pe blog, Lagarde a declarat că tehnologia din spatele criptomonedelor, inclusiv blockchain, oferă îmbunătăţiri semnificative care ar putea ajuta la incluziunea financiară. Noile metode ieftine de plată ar putea ajuta milioane de persoane din ţările în curs de dezvoltare care nu au conturi bancare.

‘Înainte de a ajunge acolo, totuşi, trebuie să facem un pas în spate şi să înţelegem pericolul care vine alături de promisiuni. Aceste oferte digitale sunt în mod tipic construite într-un mod descentralizat şi nu sunt supervizate de o bancă centrală. Tranzacţiile cu criptomonede sunt anonime, aşa cum sunt tranzacţiile cu numerar, ceea ce ar putea avea ca rezultat un nou vehicul pentru spălarea de bani şi finanţarea terorismului’, a afirmat Christine Lagarde.

Oficialul a adăugat că unele eforturi sunt încurajatoare, inclusiv cele conduse de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB), pentru a studia noile evoluţii şi a oferi sfaturi împotriva spălării banilor prin intermediul dispozitivelor electronice.

FMI vrea să încurajeze ţările să dezvolte politici care să asigure integritatea financiară şi să protejeze consumatorii care investesc în cripto-active, în acelaşi mod folosit pentru sectorul financiar tradiţional, a explicat Lagarde.

Oficialul a adăugat că autorităţile de reglementare pot folosi criptografia şi inteligenţa artificială pentru a îmbunătăţi securitatea digitală şi a identifica rapid tranzacţiile suspecte

Criptomoneda este o monedă digitală, virtuală şi poate fi utilizată ca mijloc de plată. Folosirea prefixului ‘cripto’ arată că acest mijloc de plată utilizează criptografia, ceea ce face aproape imposibilă falsificarea acesteia. Prin folosirea tehnologiilor descentralizate, se permite utilizatorilor efectuarea unor plăţi sigure şi anonimizate. Utilizatorul nu mai este obligat să se identifice ca în cazul utilizării serviciilor bancare. Moneda virtuală rulează pe un registru public numit blockchain.

Criptomonedele sunt create printr-un proces denumit minerit (mining), care implică utilizarea procesorului dintr-un dispozitiv, pentru a rezolva probleme complicate de matematică, rezultatul acestora generând monede. Utilizatorii pot cumpăra monedele de la brokeri, apoi le pot stoca sau cheltui, folosind portofelele criptografice. Cele mai cunoscute exemple de criptomonedă sunt: Bitcoin, Ethereum, Ripple sau Litecoin.