Petre Daea: Politica Agricolă Comună nu este un act contabil, ci un concept subordonat existenţei umane

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Iată astăzi o temă extrem de importantă care îşi are sorgintea în însăşi existenţa umană, pentru că Politica Agricolă nu este un act contabil. Este un concept subordonat existenţei umane, aşa trebuie gândit, construit şi aplicat. Iată de ce la Ministerul Agriculturii din prima zi de mandat, am socotit necesar să ne ocupăm de acest domeniu şi să-l aşezăm într-un concept stăpânit de actul cunoaşterii, de posibilitatea implementării, având în vedere deciziile care se iau la nivelul Uniunii Europene. România are a doua şansă istorică. Prima a fost când în banca deciziei a hotărât 2014-2020 şi iată că în banca deciziei, ca stat cu drepturi depline construieşte împreună cu celelalte state Post 2020’, a spus Petre Daea.

Acesta a menţionat că în ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună Post 2020, România este interesată de acordarea de plăţi directe de acelaşi nivel, iar în ceea ce priveşte subsidiaritatea, nu susţine cofinanţarea.

Prezent la eveniment, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a subliniat că România va deţine în 2019 preşedinţia instituţiei care reprezintă interesele statelor membre, respectiv cea a Consiliului Uniunii Europene.

În acest context, Politica Agricolă Comună e principala tematică de interes pentru Ministerul Agriculturii pentru primul semestru al anului 2019, ceea ce implică un proces complex de pregătire.

‘Pe perioada Preşedinţiei, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, gestionează 58 de preşedinţi şi vicepreşedinţi şi în plus un număr important de coordonatori de dosar şi experţi, şi au propus un număr important de reuniuni, printre care Consiliul din domeniu, Consiliul informal, să fie organizate în ţară pentru a dezbate Politica Agricolă Comună şi a exprima punctul nostru de vedere. Vorbim de 7 reuniuni importante pe perioada a 6 luni, prin care încercăm să prezentăm ceea ce înseamnă viziunea noastră’, a declarat Negrescu.

De asemenea, în privinţa viitorului cadru financiar multianual, ministrul delegat a subliniat că pe 18 aprilie preşedinţia Bulgariei va prezenta o serie de documente pregătitoare, punctul de vedere al Consiliului, iar pe 2 mai Comisia Europeană va lansa practic propunerea legislativă şi debutul negocierilor oficiale. ‘România este în prezent pregătită pentru a avea reacţii la ambele documente’, a adăugat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, rezultatele consultării naţionale pe comunicarea Comisiei Europene privind viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii după 2020 arată că în total s-au primit 34 de contribuţii scrise, respectiv: 12 din partea instituţiilor academice, de învăţământ şi cercetare agricolă si 22 din partea organizaţiilor de fermieri şi producători agricoli, ai federaţiilor şi patronatelor din sectorul agricol, ai asociaţiilor din domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării rurale.

Comisia Europeană creionează în prezent viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar în acest sens a fost publicată la finele lunii noiembrie comunicarea ‘Viitorul alimentaţiei şi agriculturii’ după 2020, acest document fiind prezentat şi la Bucureşti de Mihail Dumitru, director general-adjunct la Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene.

În vederea pregătirii comunicării a fost organizat un larg proces de consultare a tuturor actorilor interesaţi, atât în ceea ce priveşte PAC, cât şi viitorul acesteia, ce a generat un interes substanţial la nivelul statelor membre. În acest sens, Comisia a primit 322.912 contribuţii online, fiind ulterior depuse 1.417 documente de poziţie.

În perioada ianuarie-martie s-a lucrat la un studiu de impact, iar cadrul financiar multianual post 2020, conform calendarului, va fi adoptat în mai 2018. La sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie, va exista o nouă propunere legislativă.

Agricultura şi sectorul agroalimentar au un regim preferenţial în cadrul UE şi rămân de departe cel mai mare angajator în spaţiul comunitar. PAC rămâne un consumator major al bugetului comunitar, circa 40%, însă ponderea în bugetul total şi în PIB este în scădere.