Cele mai importante cheltuieli ale românilor sunt legate de alimentaţie şi de locuinţă – studiu

Studiul vizează utilizatorii de internet din mediul urban clasificaţi în patru generaţii distincte, respectiv Baby Boomers (55 – 65 ani), cu un buget mediu personal pe lună de 2.407 lei, Generaţia X (39 – 54 ani) – cu un buget de 2.759 de lei, Millennials (24 – 38 ani) – 2.305 lei şi Generaţia Z (18 – 23 ani) – 914 lei.

‘Millennials sunt mai independenţi în ceea ce priveşte deciziile de cumpărare, dar îşi depăşesc bugetele lunare. Baby Boomers şi reprezentanţii Generaţiei Z economisesc cel mai mult, în timp ce aceia din Generaţia X au cele mai mari venituri, dar şi împrumută cele mai mari sume de bani. Acestea sunt doar câteva diferenţe dintre cumpărătorii din ziua de azi’, se arată în cercetarea realizată de Golin şi iSense Solutions.

Cheltuielile cu alimentaţia sunt considerate foarte importante de 83% dintre reprezentanţii Generaţiei X, 81% dintre Millennials, 81% din Generaţia Z şi 79% dintre Baby Boomers.

‘Cheltuielile cu locuinţa sunt importante pentru 80% dintre Millennials şi Generaţia Z, 76% din Generaţia X şi 72% dintre Baby Boomers. În schimb, apar diferenţe mai mari în cazul altor categorii de produse şi servicii. Spre exemplu, tinerii din Generaţia Z şi Millennials acordă o importanţă mai mare cumpărăturilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse de îngrijire personală, faţă de celelalte generaţii (64% vs. 54% dintre Baby Boomers şi 53% din Generaţia X). Cheltuielile pentru creşterea copiilor sunt mult mai importante în cazul Generaţiei X (62% vs. 48% Millennials şi Generaţia Z, 35% Baby Boomers). De asemenea, activităţile de relaxare sau dezvoltare personală sunt mai importante pentru Millennials şi Generaţia Z (46%), decât pentru Generaţia X (41%) sau Baby Boomers (35%). Tot tinerii sunt cei care acordă o mai mare importanţă donaţiilor şi acţiunilor de caritate (22% Millennials şi Geneneraţia Z vs. 17% Generaţia X şi 16% Baby Boomers)’, se arată în document.

În fiecare lună, cei mai mulţi bani se duc pe mâncare (753 de lei) şi pe cheltuielile legate de locuinţă (680 de lei), categorii care fac parte din cheltuielile lunare ale tuturor românilor.

‘Cei care au credite sau datorii alocă pentru acestea un buget mediu lunar de 734 de lei. De asemenea, un părinte cheltuieşte, în medie, 398 de lei lunar pentru creşterea copilului. Portofelul românilor se goleşte şi pentru îmbrăcăminte/încălţăminte şi îngrijire personală (285 lei, luând în considerare doar consumatorii care cheltuiesc bani lunar pentru această categorie de produse şi servicii), economii/asigurări facultative (239 lei), transport personal/public (203 lei), investiţii (161 lei), relaxare şi dezvoltare personală (158 lei), animale de companie (112 lei) şi donaţii/caritate (44 lei)’, informează studiul citat.

Potrivit acestuia, cei mai economi sunt Baby Boomers, 54% dintre aceştia reuşind să pună deoparte bani lunar, faţă de 49% din Generaţia Z, 45% dintre Millennials şi 43% din Generaţia X. Totuşi, luând în considerare sumele de bani economisite, Generaţia X conduce cu 459 lei/lună în comparaţie cu Baby Boomers (409 lei/lună), Millennials (350 de lei/lună) şi Generaţia Z (312 lei/lună).

‘La polul opus, Millennials se încadrează cu cea mai mare dificultate în bugetul lunar, 28% dintre ei recunoscând că îl depăşesc, faţă de 21% din Generaţia Z, 20% din Generaţia X şi 19% dintre Baby Boomers. Generaţia X este pe primul loc nu doar la cele mai mari sume economisite, ci şi la cele mai mari sume împrumutate. Astfel, reprezentanţii Generaţiei X care nu se încadrează în bugetul lunar îl depăşesc, în medie, cu 457 lei/ lună, faţă de Millennials – 419 lei/lună, Generaţia Z – 364 lei/lună, Baby Boomers – 305 lei/lună’, menţionează sursa citată.

Studiul a inclus un eşantion de 500 de respondenţi, utilizatori de internet din mediul urban, cu vârsta 18 – 65 de ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro, în luna aprilie 2018, şi sunt reprezentative la nivel urban. Rezultatele studiului au un grad de eroare de + /-4,38%, la un nivel de încredere de 95%.