Ministerul Finanţelor se joacă de-a schimbarea la CEC: ultima nominalizare în conducere, retrasă chiar când BNR se pregătea să aprobe dosarul

Cel mai lung serial din istoria CEC Bank este departe de a se fi încheiat. Acţionarul majoritar al băncii, Ministerul Finanţelor, a încercat în repetate rânduri să schimbe preşedintele sau măcar unii membri din Consiliul de Administraţie al CEC Bank. De fiecare dată, însă, lucrurile nu au ieşit cum le plănuise ministerul. Acum, candidatura lui Jean Andronie pe postul ocupat de Andrei Stamatian, actual prim vicepreşedinte al CEC Bank, chiar dacă acceptată de BNR în proporţie de 99%, a fost retrasă săptămâna trecută de către acţionarul majoritar al băncii.

Radu Graţian Gheţea are madatul prelungit oficial de noul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, la începutul lui martie, pentru încă trei luni, până în iunie. Neoficial, preşedintele CEC Bank poate rămâne în aceeaşi funcţie (prin dispense succesive acordate de BNR) până în 2019, luna mai, dată la care expiră şi mandatul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Mandatul Comitetului Executiv al băncii de stat expiră odată cu cel al preşedintelui, iar în cazul lor nu este nevoie de o prelungire periodică, aşa cum este cazul preşedintelui.

Până acum cel puţin trei nume au fost vehiculate pentru şefia CEC Bank, însă niciunul nu a avut câştig de cauză. De ce nişte posturi de conducere atât de dorite într-o bancă de stat nu ajung în zona de influenţă a PSD? Mulţi spun că în spate ar fi Mugur Isărescu şi echipa sa, care ar ţine în braţe actuala conducere a CEC Bank. Alţii indică raportul de audit financiar neasumat de KPMG, care ar presupune majorarea capitalului social al CEC cu 100 până la 200 de milioane de euro. Şi, în cele din urmă, ar putea exista clauze contractuale ale mandatului lui Radu Graţian Gheţea şi al boardului băncii, care ar obliga statul la plata unor daune echivalente cu necesarul majorării capitalului social al CEC Bank.

Potrivit unor surse din piaţă, contractul de mandat de preşedinte al CEC Bank are o clauză foarte grea pentru statul român. În primul rând, Radu Graţian Gheţea nu ar putea fi înlocuit decât de către Enache Jiru, aşa cum s-a votat la ultima Adunare Generală a Acţionarilor (AGA), în care s-a decis introducerea conducerii duale şi schimbarea statutului CEC Bank.

Fostul secretar de stat a exclus de mult această posibilitate, iar înlocuirea sa cu un alt nominalizat al Ministerului de Finanţe ar costa statul român cam cu tot atât cu cât ar trebui să majoreze capitalul social al CEC Bank, dacă s-ar dovedi că provizioanele băncii sunt mai mici decât necesarul impus de normele europene şi de gradul de neperformanţă al creditelor.

Până la urmă, se pare că schimbarea sau nu din funcţie a preşedintelui CEC sau a oricărui membru din boardul instituţiei este strict legată de un necesar de plată al statului român de circa 200 de milioane de euro. Nici mică, nici mare, suma este o premieră pentru contractul unui preşedinte de bancă şi de negăsit prin conturile PSD, partid dispus să sacrifice orice pentru a acoperi deficitele de la pensii, buget etc.

După cum scria Economica, actuala conducere CEC Bank va rămâne pe poziţii până la încheierea mandatului în mai 2017, chiar dacă, mai nou, un tânăr specialist din Arad vrea să fie propulsat pe poziţia de vicepreşedinte CEC pe care o deţine în prezent Mihaela Popa.

Anul trecut, după ce s-a confruntat cu numeroase variante de numire la şefia CEC, Ministerul Finanţelor îl anunţa pe Dan Sandu ca successor al actualului preşedinte CEC Bank. Înainte fusese anunţat Enache Jiru şi, probabil, mai existau câteva nume pe listă. Niciunul din ei nu şi-a luat funcţia în primire, şi, aparent, nu din cauza BNR. BNR ar fi dat aprobările necesare, dar Ministerul Finanţelor pare nehotărât în această privinţă, şi îşi retrage numirile pe ultima sută de metri.