Bulgaria va mai aştepta 25 de ani să elimine decalajul faţă de ţările mai bogate, România, doar zece ani

PIB-ul per capita a ajuns la 49% din media din UE în cazul Bulgariei, în creştere faţă de 40% în 2007, când a aderat la Uniunea Europeană.

Dar, într-un raport publicat miercuri la Sofia de Open Society Institute se arată că va dura până în 2042 ca Bulgaria să atingă 90% din media din UE, mai mult decât în cazul oricărui stat membru. Şi se presupune că avansul economiei bulgare va continua să depăşească 4% pe an.

”Bulgaria va depăşi în 24 de ani diferenţele mari de venit comparativ cu media din UE dacă va menţine actualul nivel de creştere economică. Dar aceste termene limită nu sunt nici garantate nici sigure”, avertizează Open Society Institute.

În cazul celorlalte ţări din UE care vor să fie tot atât de bogate ca şi restul blocului comunitar, perioada de aşteptare este uşor mai scăzută: 23 de ani în cazul Croaţiei, 17 în Ungaria, 16 în Estonia, 12 în Letonia şi Polonia şi zece ani în cazul României, se arată în raportul Open Society Institute din Sofia.

Economia bulgară ar putea beneficia de pe urma aderării la euro, un obiectiv pe care Guvernul speră să-l demareze în această vară. Deşi astfel vor fi fi atrase mai multe investiţii în cel mai sărac stat din UE, perspectivele de aderare sunt nesigure.

Dar veştile ar putea fi chiar mai rele pentru Bulgaria. Vecinii săi din Balcanii de Vest care speră să adere la UE în jurul anului 2025 au o sarcină şi mai descurajatoare în reducerea decalajului faţă de ţările mai bogate.

Conform Open Society, Serbia şi Albania vor trebui să aştepte până dincolo de 2100 înainte de a gestiona această problemă şi este posibil să nu ajungă la standardele de viaţă din UE în acest secol.

Conform statisticilor Eurostat privind PIB-ul per capita în 2016, indicatorul a variat de la 49% din media din UE în cazul Bulgariei, 58% în cazul României şi 60% în cazul Croaţiei, până la 258% din media din UE în Luxemburg.

‘Bulgaria va fi viitorul membru al zonei euro, nu am nici un dubiu în legătură cu asta. Dar trebuie să pregătim asta cu metodă şi o putem face fără să ne grăbim, deoarece altfel aderarea la euro ar putea să nu fie perfectă’, a afirmat luna trecută comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici. Acesta a adăugat că Bulgaria, cel mai sărac membru al UE, ar trebui să ia măsuri pentru ca economia să ajungă din urmă ţările mai bogate din Europa Occidentală, deoarece aderarea la euro ar trebui să fie ‘un beneficiu şi nu un şoc’.

Statul balcanic, care deţine preşedinţia rotativă a blocului comunitar în perioada ianuarie-iunie 2018, îşi accelerează eforturile de adoptare a monedei unice iar premierul bulgar Boiko Borisov afirmă că Bulgaria va adera în următoarele 12 luni la ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro.

Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatorii macroeconomici stabili şi una din cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa. Cu toate acestea, potrivit criticilor, cea mai săracă ţară membră UE trebuie să îşi alinieze economia cu cea a statelor membre mai bogate din Occident şi să combată corupţia înainte de a putea adopta moneda euro.