Hidroelectrica ar putea fi obligată de stat se renunţe la 14% din producţia de energie ca să lase mai multă apă pentru peşti

Adaugă-ne ca sursă preferată

“Pe baza modelărilor noastre, am pierde o producţie de până la 2 TWh de energie electrică pe an, dacă se aptrobă coeficienţii pe debitul ecologic despre care se discută acum”, a declarat directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, în conferinţă de presă.

Producţia de energie a Hidroelectrica a fost de circa 14 TWh de electricitate anul trecut, deci cei 2 TWh ar însemna o pierdere de 14%.

Debitul ecologic este cantuitatea de apă pe care Hidroelectrica nu o poate uzina ca să producă energie electrică, fiind apă care este lăsată să curgă “la liber” din considerente de protecţie a vieţii acvatice. 

Badea a explicat că, după ce au fost efectuate mai multe studii ihtiologice, reprezentanţii autorităţilor de mediu din România au ajuns la concluzia că acest debit ecologic, care înainte se numea debit de servitute, trebuie să fie mai mare. În consecinţă, debitul de apă pe care compania îl poate utiliza ca sa producă energie electrică va fi mai mic.

Badea a spus că un proiect de act normativ pentru stabilirea metodologiei prin care se calculează acest debit ecologic este pe circuitul de avizare în Guvern şi că, potrivit estimărilor actuale, producţia Hidroelectrica ar fi grav afectată. “Trebuie să me hotărâm ce vrem. Dacă nu mai vrem să producem energie, ne asumăm că nu mai vrem” a spus Badea, care a opinat şi că, pe fondul creşterii ţintelor de energie regenerabilă care vor fi impuse de Comisia Europeană şi a înăspririi condiţiilor de mediu pentru energia produsă pe bază de cărbune, România are nevoie de capacităţi noi de generare.

Aceste “scări de peşti”, cum le-a denumit Badea, nu sunt singurul impediment pentru companie. Hidroelectrica plăteşte de mult timp statului  taxă pe apa uzinată, la o valoare de 1,1 lei mia de metri cubi. Dacă pentru centralele hidro ale lacurilor de acumulare din munte efectul taxei este mai mic (se foloseşte apă mai puţină pentru producţia de energie, întrucât apa are o “cădere” mai mare), pentru centralele de pe firul apei, ca cele de pe Dunăre sau de pe Oltul inferior, care folosesc debite mari de apă, impactul ajunge şi la 40 de lei/MWh, cu efecte negative asupra afacerii.

În plus, Hidroelectrica mai este blocată şi în proiectele mai vechi, cu utilizare multiplă (agricultură, baraje pentru protective civilă, etc.), dar la care producţia de energie este neglijabilă şi care sunt blocate. “Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi din cauza investiţiilor fără sens. Acum, piatra de moară în calea listării este legată de investiţiile istorice, acele proiecte complexe care au rămas la Hidroelectrica, dar la care entităţile beneficiare au refuzat să se mai implice”, a spus Badea. “Partea de lucrare non-energetică să o termine dânşii, centrala o facem noi”, a spus Badea, care a opinat că, altfel, o centrală cu o capacitate de 10 MW nu se justifică pentru o investiţie de un miliard de lei pe care să o suporte integral Hidroelectrica. În acest caz, compania va decide să abandoneze proiectul, chiar dacă a fost început, a spus Badea, precizând că aceasta ar fi totuşi soluţia cel mai puţin de dorit.

Compania are în plan pentru acest an investiţii de circa 490 de milioane de lei, dintre care 412 pentru dezvoltare şi mentenanţă.

Hidroelectrica a obţinut anul trecut un profit net de 1,36 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istoria companiei, iar în primul trimestru al acestui an, a avut un profit net de 485 milioane de lei, faţă de 399 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2017, ca urmare a situaţiei hidrologice îmbunătăţite.

Marja EBITDA a crescut de la 67% în 2016 la 69% în anul trecut şi la 74% în primul trimestru al acestui an.

‘Iarna aceasta a fost o perioadă când am asigurat chiar şi peste 50% din totalul energiei consumate la nivel naţional’, a mai spus Badea. 

Hidroelectrica este deţinută în proporţie de 80% de statul român.