Parlamentul European denunţă tăierile de fonduri din PAC şi politica de coeziune, propuse de Comisie pentru 2021-2027

‘Parlamentul European deplânge faptul că această propunere induce în mod indirect o diminuare a nivelului PAC şi al politicii de coeziune’, se spune în rezoluţie, adoptată cu 409 voturi pentru şi 213 împotrivă.

Eurodeputaţii ‘se opun în special oricărei tăieri drastice cu efecte negative asupra naturii şi obiectivelor acestor politici, precum reducerile propuse pentru Fondul de Coeziune’, care vine în ajutorul ţărilor membre mai sărace.

Aceste propuneri de tăieri de fonduri pentru două politici emblematice ale Uniunii Europene, care concentrează aproape două treimi din bugetul UE, au provocat deja reacţii puternice din partea statelor membre.

Eurodeputaţii le consideră cu atât mai problematice cu cât ei au constatat ‘divergenţe’ cu Comisia ‘în modul de prezentare şi de comunicare’ a cifrelor care permit compararea viitorului buget cu cel precedent, din exerciţiul financiar multianual 2014-2020.

‘Creşterile din mai multe programe ale Uniunii sunt, în realitate, mult mai mici şi tăierile operate în alte programe considerabil mai importante decât cele prezentate iniţial de Comisie’, se mai spune în rezoluţie.

Aceasta subliniază că Parlamentul European şi Consiliul European, pentru care va începe oficial ‘o perioadă de negocieri intense’, ‘trebuie să se pună de acord asupra unei metode clare în ce priveşte cifrele’.

Comisia Europeană a propus la începutul lunii mai reduceri de 5% pentru PAC şi de 7% pentru politica de coeziune.

Parlamentul European, a cărui metodă de calcul este diferită şi ţine cont mai ales de inflaţie, consideră însă că reducerea ar fi, de fapt, de peste 15% pentru agricultură şi de 10% pentru politica de coeziune.

Potrivit eurodeputatei socialiste Isabelle Thomas, co-raportoare pentru această rezoluţie, ‘textul condamnă logica de austeritate şi de supunere faţă de guvernele naţionale, care a ghidat Comisia’.

‘Nu poate fi vorba despre a sacrifica politicile de solidaritate în beneficiul unui buget de austeritate care dă prioritate apărării şi securităţii’, a adăugat ea.

Ieşirea Marii Britanii din UE, programată în martie 2019, înseamnă pentru Uniune pierderea unuia din principalii contributori, într-o perioadă în care apar noi necesităţi mai ales în materie de apărare.

În aceste condiţii, se profilează negocieri tensionate asupra bugetelor post-Brexit între statele membre, care trebuie să ajungă la o decizie unanimă pe baza propunerilor Comisiei Europene.