BRI vrea reguli mai stricte pentru fondurile care oferă credite

Intoducerea politicilor ‘macroprudenţiale’ care obligă băncile să pună deoparte rezerve de fonduri contraciclice, în cazul în care piaţa creditului trece prin situaţii dificile, este o inovaţie majoră după criza financiară.

În raportul său anual publicat duminică, BRI estimează că instrumentele macroprudenţiale actuale ar putea să nu fie suficient de eficiente pentru a face faţă riscurilor venite din partea altor actori ai sistemului financiar, precum firmele care se ocupă cu gestionare de fonduri. Aceste fonduri sunt cunoscute sub denumirea de bănci din umbră pentru că practică şi oferirea de credite, o activitate care prosperă după criza financiară în condiţiile în care băncile, reglementare mai sever, şi-au redus creditarea pentru a face faţă presiunile asupra capitalului lor.

Consiliul pentru Stabilitate Financiara (FSB) a estimat în luna martie că activităţile actorilor din sistemul financiar paralel, precum fonduri de obligaţiuni, fonduri speculative şi alte tipuri de fonduri, au crescut cu 7,6% în 2016 până la 45.200 miliarde dolari.

În plus, dezvoltarea firmelor de tip ‘fintech’ şi utilizarea aplicaţiilor pe smartphones destinate serviciilor financiare, precum plăţi, ar putea de asemenea schimba natura riscurilor şi necesită un nou arsenal de instrumente macroprudenţiale, estimează BRI. Potrivit acesteia, reglementarea actuală a firmelor de gestionare de active se axează în principal pe soliditatea fondurilor individuale şi protecţia consumatorilor dar nu integrează în totalitate modul în care acţiunile unui fond ar putea să le afecteze pe celelalte.

‘Perspectiva macroprudenţială ar trebui extinsă la fondurile de gestionare a activelor pentru a răspunde la aceste preocupări’, a spus BRI.

Anumite organisme naţionale de reglementare au început deja să ia măsuri în acest sens. De exemplu, organismul care reglementează piaţa bursieră americană, U.S. Securities and Exchange Commission, cere anumitor fonduri mutuale să aibă suficientă lichiditate pentru a face faţă unei cereri bruşte a solicitărilor de rambursare.

Cu toate acestea, BRI susţine că este nevoie de o cooperare mai strânsă între regulatori şi băncile centrale pentru a face faţă riscurilor venite din partea sistemului financiar în sens larg. ‘Creşterea importanţei gestionarilor de fonduri şi altor investitori instituţionali atât în intermedierea financiară internă cât şi în cea transfrontalieră impune autorităţilor să monitorizeze potenţialele riscuri sistemice ale acestor activităţi, atât la nivel naţional cât şi global, şi s analizeze cum pot folosi abordările marcoprudenţiale pentru a face faţă acestor riscuri’, a apreciat BRI.

Fondată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este considerată ‘banca centrală a băncilor centrale’. În prezent, BRI numără 60 de membri, bănci centrale (inclusiv BCE) şi autorităţi monetare din toate zonele geografice. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.

Banca Naţională a României a devenit membră a Băncii Reglementelor Internaţionale încă din anul înfiinţării (1930). BNR deţine 8.564 de acţiuni (respectiv 42,8 milioane DST) din capitalul băncii, pentru care primeşte anual dividende.După 1990, BRI a acordat Băncii Naţionale a României asistenţă tehnică pentru consolidarea funcţiilor de bancă centrală.