Bulgaria construieşte un gard la graniţa cu România pentru a preveni răspândirea virusului pestei porcine africane

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul bulgar al Agriculturii, Roumen Porozhanov, a anunţat luni că au fost luate câteva măsuri pentru a preveni extinderea PPA în Bulgaria, dar obiectivul nu va fi uşor de îndeplinit.

Între timp, în Bulgaria sporesc tensiunile provocate de apariţia primului focar al pestei micilor rumegătoare (PPR) în Uniunea Europeană.

În zona Bolyarovo, unde există suspiciuni că ar fi o epidemie la o fermă, proprietarii au refuzat să-i primească pe veterinari şi au cerut procurorilor să intervină în cazul celui de-al doilea set de analize de la animale.

Fermierii insistă că vor să vadă documentele originale privind rezultatele primului set de analize, colectate luna trecută, şi abia apoi vor să permită prelevarea altor analize de la animalele lor.

Luni a început plata compensaţiilor pentru fermierii din satul Sharkovo, de au fost sacrificate caprele şi oile pentru a se opri răspândirea pestei micilor rumegătoare. Fermierii vor primi minim 190 de leva pentru fiecare animal sacrificat.

Porozhanov a precizat că există 700 de focare în Turcia, dar nu se ştie cum a ajuns PPR în Bulgaria.

Până au prezent au fost sacrificate deja 4.000 de animale pentru a preveni răspândirea bolii şi a evita impunerea unei interdicţii a Uniunii Europene asupra exporturilor bulgare de produse lactate.

În jurul a trei sate a fost creată a o zonă de carantină, iar autorităţile au dispus analiza sângelui pentru toate oile şi caprele de pe o rază de 10 kilometri în jurul focarului. Oficialii Uniunii Europene au efectuat o inspecţie săptămâna trecută în Bulgaria şi au cerut extinderea zonei de carantină la 20 de km.

Pesta ovină poate avea un impact grav asupra şeptelului, în cazul a 30-70% dintre animalele infectate boala fiind fatală. Virusul bolii nu se transmite la om.

În România, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a solicitat la Bruxelles sprijin financiar concret pentru fermierii români afectaţi de virusul pestei porcine africane şi de măsurile radicale de intervenţie ce au trebuit luate.

Conform Ministerului Agriculturii, ministrul a solicitat sprijin pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. De asemenea, el a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Petre Daea a mai subliniat, potrivit MADR, că România este în război cu pesta porcină africană pe o suprafaţă de aproape 1.400 km la graniţa de răsărit a UE.

Ministrul Agriculturii a subliniat însă că, la începutul anului 2018, focarele s-au multiplicat în aceeaşi zonă apropiată Ucrainei şi că, la un an de la confirmarea primului focar, în data de 10 iunie 2018, acest virus a fost depistat şi în alte zone, aflate tot în vecinătatea Ucrainei, în Delta Dunării, zonă aflată sub protecţia mediului ca rezervaţie naturală.

Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării. În iunie, medicii veterinari au sacrificat 1.715 suine din gospodării private din mai multe localităţi din zona de Deltă a judeţului Tulcea şi au început eutanasierea a 44.580 de porcine dintr-o exploataţie comercială situată în apropierea municipiului Tulcea.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală – raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.